Alegeri parlamentare 2020: Vine Moș Gerilă (și) la polițiști?

Regulile democrației spun că, periodic, cetățenii trebuie consultați și, în funcție de câte voturi vor fi încredințate fiecărei formațiuni politice sau candidaților independenți, se vor distribui mandate în Camera Deputaților și Senat. Mai sunt și excepții, ca în democrație, câteva mandate fiind alocate minorităților în Camera Deputaților. Parlamentul României este organul reprezentativ suprem și unica autoritate legiuitoare a României.

Cei care intră în Parlamentul României ca urmare a votului din 6 Decembrie vor influența masiv, prin legiferare, pe o perioadă de minim 4 ani și uneori chiar mai lungă, toate drepturile profesionale, sociale și economice ale polițiștilor. Așadar este esențial ca votul pe care îl dați să fie un vot informat. Circulă foarte multe dezinformări de campanie, care încearcă să amplifice emoțiile, mai ales frica (formațiunea X va desființa, va anula, etc.), dar singurele surse oficiale și publice în care sunt menționate propunerile formațiunilor politice sunt programele lor de guvernare.

Programele de guvernare ale formațiunilor politice sunt foarte asemănătoare cu listele pentru Moș Crăciun. Conțin promisiuni generoase, prognoze optimiste și ambiții politice, pe scurt un produs de marketing politic, un efort de a ambala cât mai atractiv un produs pentru cetățean – consumatorul de proces electoral. Programele de guvernare propuse în campania electorală sau, mai simplu, promisiunile partidelor, nu au un istoric al realizării foarte bun. Dar, deși nu există garanția realizării 100% a promisiunilor, programele oferă cel puțin 2 repere importante pentru informarea cetățenilor.

Primul reper este partea explicită a programelor electorale, fiind definite prioritățile, promisiunile și viitoarele realizări ale formațiunilor politice. Chiar dacă sunt prezentate pompos, posibilele realizări nu pot fi contradictorii, pe de o parte, și nu pot antagoniza principalul bazin electoral al formațiunii, pe de altă parte. Deci nu se poate promite totul, s-a făcut o selecție care va reflecta, chiar și relativ, ceea ce vor face în realitate reprezentanții respectivei formațiuni, odată ajunși în parlament. Al doilea reper este partea implicită în programele electorale, adică subiectele care nu există sub nicio formă în program. Al doilea reper este uneori chiar mai important decât primul, pentru că ce nu se spune este uneori mai relevant decât promisiunea asumată.

Pentru că programele principalelor formațiuni politice se întind uneori pe câteva sute de pagini, reproducem mai jos principalele lor propuneri/promisiuni din domeniul “siguranței cetățenilor”, cele care vor afecta, în mod direct, și polițiștii.

Partidul Național Liberal

Viziunea pe termen mediu: România va beneficia de un sistem capabil să ofere siguranță individului și comunității, să impună ordine și respect față de lege, la nivelul întregii societăți, și să asigure un mediu favorabil pentru dezvoltarea de servicii publice de calitate. Instituțiile MAI vor fi principalii actori în realizarea dezideratului, dar și parte din această viziune. Responsabilitatea, modul de lucru pro-activ și îmbrățișarea valorilor europene vor guverna activitatea instituțiilor MAI. Performanța acestora va fi susținută de angajați profesioniști, competenți, integri și dedicați realizării serviciului public și agendei cetățeanului.

Menținerea contextului epidemiologic actual va impune ca activitatea MAI să rămână centrată, în linii mari, pe cele două componente enunțate. Totuși, chiar și în acest context, sistemul MAI va evolua pornind de la dezideratul de a transforma situația de criză într-o șansă ca instituțiile publice să își îmbunătățească interacțiunea cu cetățenii, pentru a răspunde cu responsabilitate și în condiții de transparență agendei reale a acestora.
În acest sens se vor depune diligențele pentru rezolvarea unei probleme recurente în MAI legată de deficitul de personal, întrucât la data de 30 septembrie 2020 gradul total de ocupare a posturilor era de doar 84,97%, iar aproximativ 25.300 de cadre au o vechime de nu mai mult de 5 ani.

Soluțiile viitoare nu se vor limita doar la refacerea numărului angajaților încadrați, ci vor lua în considerare mai multe paliere: optimizarea structurilor dedicate unui anumit domeniu și redistribuirea resurselor între noile structuri astfel formate, îmbunătățirea pregătirii profesionale și extinderea utilizării tehnologiei (aplicații software, dispozitive mobile) în activitățile curente. În acest context, este important ca reforma pregătirii profesionale să înceapă încă de la momentul recrutării. De aceea, va fi
acordată o atenție deosebită modului în care va funcționa instituția de formare inițială a ofițerilor din MAI.

Dezvoltarea unor servicii publice de calitate, mai ales în contextul unei transformări digitale a activității MAI, impune gestionarea eficientă a documentelor elaborate de-a lungul timpului. Va continua procesul de optimizare a infrastructurii IT&C, început în anul 2020, urmând a fi extins și în ceea ce privește dezvoltarea și utilizarea bazelor de date.

România se situează printre statele europene cu cel mai redus grad de siguranță rutieră. Din perspectiva MAI, acest indicator poate fi îmbunătățit inclusiv prin adoptarea unor măsuri corecte în domeniul legislației rutiere. Astfel, va fi reevaluat modul în care sunt utilizate sistemele video de
monitorizare a traficului (existente), care ar putea contribui decisiv la reducerea riscului unor accidente rutiere. Informațiile furnizate de acestea vor fi folosite la impunerea disciplinei în trafic și, în general, la prevenirea și combaterea încălcării legislației în domeniu.

Poliția Română și Jandarmeria Română sunt principalii actori în gestionarea ordinii publice, iar rolul și responsabilitățile acestora vor fi mai bine delimitate în cadrul unei noi strategii în domeniu. Urmând modul
de organizare al Poliției de Frontieră Române, vor fi realizate optimizări în ceea ce privește structura și funcționarea Jandarmeriei Române. Este recunoscut faptul că frontierele României îndeplinesc toate condițiile
tehnice asumate pentru a face posibilă aderarea la Spațiul Schengen. MAI va continua să-și îndeplinească misiunile pentru ca obiectivul aderării la spațiul Schengen să rămână realizabil, inclusiv prin întărirea cooperării operaționale pentru securizarea frontierelor, în cadrul Agenției FRONTEX, respectiv prin adoptarea măsurilor de ordin tehnic, legislativ și material din competență pentru implementarea sistemelor europene de informații pentru frontieră și securitate și asigurarea interoperabilității acestora.

Obiective generale: 1. Adaptarea și modernizarea instituțiilor MAI, pentru a răspunde nevoilor cetățenilor și societății, într-un sistem coerent, guvernat de principii și responsabilitate; 2. Consolidarea capacității de intervenție și de reacție a MAI, pentru impunerea respectării legii; 3. Implementarea unui sistem modern de recrutare, formare și evoluție profesională a personalului MAI; 4. Simplificarea administrativă și transformarea digitală a serviciilor publice și procedurilor interne de lucru.

I. Adoptarea unei noi Strategii naționale de ordine și siguranță
publică
MAI va defini și implementa, împreună cu alți actori statali și cu sprijinul societății civile, o nouă strategie națională, care să confere mecanisme și responsabilități precise în planul ordinii și siguranței publice.
Implementarea acesteia va contribui la asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor, comunităților și patrimoniului acestora, prin eliminarea suprapunerilor de competență între instituțiile MAI, în principal
Poliția Română și Jandarmeria Română, și la consolidarea mecanismelor de prevenire a criminalității – printr-o prezență activă în segmentul stradal, în locurile și mediile cu potențial criminogen, în raport cu concluziile unor analize de risc ce vor avea în vedere nevoile de siguranță specifice fiecărei comunități sau grup vulnerabil.
Căutarea persoanelor dispărute, siguranța școlară, prevenirea delincvenței juvenile, combaterea violenței domestice, prevenirea agresiunilor de natură sexuală, precum și a infracționalității cu grad ridicat de impact emoțional și psihologic în comunitate sunt subiecte de interes direct pentru
fiecare cetățean. MAI va urmări ca aceste priorități să fie corelate cu cele naționale și internaționale referitoare la prevenirea și combaterea criminalității grave, a celei organizate și transfrontaliere, precum
și a celei cu impact negativ asupra bugetului național și european.

II. Consolidarea Sistemului Național Integrat pentru Situații de Urgență

III. Optimizarea funcțională a structurilor MAI
MAI va continua acest proces, prin reconsiderarea rolului sau comasarea unor structuri conexe, eliminarea situațiilor în care aceeași materie este gestionată de mai multe structuri și prin echilibrarea repartizării resurselor. Finalitatea acestui demers se va traduce în rezultate concrete: îmbunătățirea sistemului de asigurare a ordinii publice, cu accent pe activitatea de prevenire, respectiv pe extinderea utilizării monitorizării video în misiunile de pază (ale Jandarmeriei Române); întărirea capacității de funcționare și reacție a structurilor operative; eficientizarea structurilor de suport, inclusiv prin crearea unui mecanism unitar, la nivelul județelor, care să asigure resurse materiale pentru toate structurile operative ale MAI;
impunerea utilizării procedurilor de lucru electronice și a sistemelor de management electronic al documentelor.

IV. Consolidarea mecanismelor de prevenire și combatere a încălcării
legislației rutiere, prin utilizarea sistemelor de monitorizare a traficului
rutier
Există sisteme de monitorizare a traficului dezvoltate de unitățile administrativ-teritoriale. Dincolo de funcția generală pe care acestea o îndeplinesc – suport pentru luarea unor decizii de dirijare a traficului
rutier – este necesar ca informațiile pe care le oferă să poată fi utilizate și pentru impunerea respectării legii. O astfel de măsură, care va contribui decisiv la decongestionarea arterelor rutiere și la respectarea regulilor de circulație, rezultat de care vor beneficia: participanții la trafic, comunitatea, unitatea administrativ-teritorială, sistemul de impunere a legii.

V. Dezvoltarea capacității MAI de poliție aeriană
Mobilitatea elementelor criminogene face necesar ca, la nivelul Inspectoratului General de Aviație, să funcționeze o structură care va sprijini misiunile MAI ce implică o componentă de poliție aeriană.

VI. Consolidarea mecanismelor de realizare a comunicării publice. Contextul actual a arătat pericolul pe care îl generează diseminarea în spațiul public a informațiilor de tip „Fake news”. MAI își va amplifica eforturile pentru corecta și completa informare a cetățeanului cu
privire la evenimentele de interes, necesitatea respectării unor măsuri de protecție specifice unor situații de risc, precum și la subiecte care vizează activitatea personalului/structurilor MAI.

VII. Reconsiderarea rolului instituțiilor de formare profesională ale MAI și a
mecanismelor de recrutare și formare. În principal, rolul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” București va fi reconsiderat, pentru a răspunde nevoilor actuale de pregătire profesională a ofițerilor, în cele
două domenii majore: ordine publică și situații de urgență. În cadrul acesteia vor funcționa Facultatea de Ordine și Securitate Publică, care va prelua atribuțiile formative, elementele de structură și personalul didactic ale Facultății de Poliție, Facultății de Jandarmi, Facultății de Poliție de Frontieră și Facultății de Științe Juridice și Administrative, precum și Facultatea de Pompieri. Totodată, va fi implementat un nou sistem de formare inițială a ofițerilor (poliție, poliție de frontieră și jandarmi) prin
programe de masterat profesional, destinate absolvenților de studii universitare de licență. La finalizarea acestor studii de masterat, absolventul va primi grad profesional și va fi repartizat potrivit nevoilor beneficiarului.

VIII. Implementarea unui sistem unitar, integrat, de pregătire profesională.
În plan teritorial va fi utilizată o infrastructură comună de pregătire profesională. În fiecare județ va exista o bază de pregătire unică, care va asigura nevoile de pregătire profesională pentru polițiști, polițiști de
frontieră, jandarmi, pompieri sau personal de protecție civilă. Acolo unde nu există o asemenea infrastructură, vor fi valorificate programele de investiții ale Companiei Naționale de Investiții, dedicate realizării
unor astfel de obiective. În cadrul procesului de formare profesională va fi consolidată utilizarea metodelor moderne de instruire (platforme de tip ”e-learning”, cursuri on-line) și vor fi revizuite mecanismele de evaluare a competențelor și abilităților profesionale. Simultan, ținând cont de specificul misiunilor în teren ale structurilor MAI, va fi realizată consolidarea pregătirii tactice, fizice și psihologice a personalului.

IX. Reconsiderarea unor elemente de statut profesional
În vederea eficientizării actului managerial, este necesar ca funcțiile de conducere să fie ocupate prin concurs și nu doar cu caracter temporar. Va fi introdusă o limitare a procedurilor de împuternicire, strict la acele situații obiective când altă modalitate de ocupare nu este posibilă. Totodată, pentru anumite funcții de conducere în structuri ale MAI, este necesar ca ocuparea
postului să se realizeze pentru o perioadă determinată, în baza unui mandat. În acest fel, va exista un element care va conferi stabilitate pe post persoanei respective și, în același timp, va obliga instituția să stabilească obiective clare, iar titularul postului să le îndeplinească.

X. Transformarea digitală a unor servicii publice și activității interne a
structurilor MAI
MAI dezvoltă în prezent procese de transformare digitală. O serie de obiective de interes deosebit, precum proiectul „Sistem informatic integrat pentru emiterea actelor de stare civilă”, proiectul cărții electronice de identitate, transformarea serviciilor publice în domeniul înmatriculării vehiculelor și emiterii permiselor de conducere și HUB-ul de servicii al MAI vor fi finalizate și implementate. Astfel, MAI va contribui decisiv la transformarea modului în care se face administrație publică în România, pe
de o parte, prin aducerea propriilor servicii publice în mediul electronic, iar pe de altă parte, prin contribuția la ecosistemul de realizare a serviciilor digitale.

XI. Îmbunătățirea sistemului de management și de control al resurselor financiare repartizate MAI
În activitatea sa, MAI utilizează atât fonduri repartizate de la bugetul de stat, cât și fonduri externe nerambursabile. În cadrul financiar european multianual 2014-2020, fondurile europene au constituit cea mai importantă sursă de investiții a MAI. Și în acest domeniu, deficitul de personal a avut efecte asupra eficienței gestionării resurselor financiare. Pentru realizarea obiectivului propus va fi realizată simplificarea fluxurilor interne aferente procedurilor de achiziție publică, prin generalizarea utilizării la nivelul MAI a unei aplicații informatice dedicate (PIMAP), optimizarea costurilor aferente consumurilor energetice, prin valorificarea informațiilor reieșite din monitorizarea consumurilor de energie electrică și gaze, impunerea utilizării exclusive a unor proceduri electronice, în procesul de atragere, gestionare, control și raportare a fondurilor externe nerambursabile, respectiv în cadrul procedurilor de promovare a proiectelor care vizează actualizarea inventarului domeniului public al statului.

Partidul Social Democrat

EFICIENȚĂ ȘI PREVENȚIE: Revizuirea normativă și aplicarea efectivă a
mecanismelor de recuperare a prejudiciilor și a tuturor produselor infracțiunii. Creșterea eficienței în combaterea fenomenelor infracționale care influențează bunul mers al societății – trafic de persoane, trafic de droguri, evaziune fiscală și corupție. Generalizarea proiectului Educația juridică în școli, inclusiv prin reglementări normative primare.

STANDARDE EUROPENE: Îmbunătățirea funcționării instituțiilor cu atribuții de aplicare efectivă a legii prin revizuirea politicii de resurse umane – recrutare, evaluare, promovare, răspundere disciplinară – și prin asigurarea de dotări și infrastructură corespunzătoare misiunii lor sociale.

USR-Plus

Fără penali în funcții publice: Interzicerea ocupării de funcții publice alese
pentru persoanele condamnate penal care nu s-au reabilitat

Fără pensii speciale: Eliminarea pensiilor speciale și calcularea tuturor pensiilor după același sistem. Egalitatea românilor în fața pensiei înseamnă la contribuție egală, pensie egală.

Trecerea poliției judiciare în subordinea parchetelor: O justiție eficientă în domeniul penal presupune colaborarea foarte bună dintre procuror și polițist, fără niciun fel de imixtiuni. Polițistul trebuie să aibă o singură linie
de subordonare, și anume subordonarea față de procuror, nu și față de șefii săi ierarhici din poliție. De aceea, vom promova trecerea poliției judiciare în subordinea exclusivă a parchetelor, inclusiv din punct de vedere administrativ.

Punerea la dispoziția parchetelor și organelor de cercetare penală a unei
infrastructuri performante pentru obținerea de probe: Depistarea și combaterea criminalității moderne, în special a infracțiunilor economice, informatice și de corupție, necesită utilizarea unor mijloace tehnice avansate, de care în prezent dispun doar serviciile de informații. Pentru a evita orice suspiciune de implicare a serviciilor de informații în activitățile de urmărire penală, asigurând totodată eficacitatea cercetărilor, propunem înființarea unor direcții specializate de poliție, aflate în subordinea exclusivă a procurorilor, dotate cu aparatură adecvată.

Eficientizarea instituțiilor: Crearea de oportunități de finanțare pentru
implementarea și utilizarea tehnologiilor bazate pe inteligență artificială (AI) și automatizarea proceselor asistată de roboți (RPA) la nivelul administrației publice centrale și locale pentru optimizarea calculelor
fiscale, achiziții publice, efectuarea de verificări antifraudă sau procesarea diverselor cereri din partea cetățenilor, procesarea de autorizații, raportarea incidentelor sau administrarea contractelor, în domeniul sănătății educației (ex: pentru gestionarea admiterilor și înscrierilor, managementul finanțelor studenților, gestionarea bazelor de date pentru studenți), sau în domenii care țin de activitatea poliției (ex: pentru
procesarea amenzilor, raportarea de informații și infracțiuni).

Eficientizarea și transparentizarea sistemului de control al aplicării reglementărilor de mediu: Întărirea controlului aplicării reglementărilor prin publicarea tuturor autorizațiilor de mediu, profesionalizarea instituțiilor juridice și a poliției, înăsprirea sancțiunilor pentru contravențiile și infracțiunile de mediu, informare publică continuă asupra controalelor de mediu efectuate și a rezultatelor lor.

Priorități sectoriale de politici europene: Întărirea legislației europene anticorupție și a legislației care combate crima organizată, terorismul și infracționalitatea transfrontalieră.

Partidul Mișcarea Populară

SIGURANȚĂ ȘI ORDINE PUBLICĂ: Siguranța cetățenilor este o obligație de bază a statului. Rețelele infracționale s-au întărit în ultimii ani și au ajuns să creadă că sunt de neatins. România este în topul statelor afectate de traficul de persoane, iar jumătate dintre victimele traficului de persoane sunt minori.
Partidul Mișcarea Populară consideră că Poliția și instituțiile statului trebuie să fie de neatins pentru clanuri, pentru rețelele infracționale. PMP propune o lege specială Anti-Clan pentru destructurarea rețelelor de
crimă organizată. Principalele obiective sunt: combaterea criminalității organizate, a traficului de persoane, a spălării banilor și a cerșetoriei organizate.

Reforma Poliției Române
•Creșterea finanțării MAI și investiții pentru pregătirea polițiștilor și dotarea materială a acestora;
•Creșterea numărului de polițiști care anchetează infracțiunile de trafic de persoane şi a numărului de anchetatori financiari specializați în cazuri de trafic de persoane;
•Creșterea semnificativă a pregătirii poliției pentru lucrul cu victimele, strângerea de dovezi al traficului de persoane şi înțelegerea constrângerii psihologice;
•Depolitizarea numirilor la vârful MAI.

Modificarea legislației și organizarea eficientă a sistemului de justiție pentru combaterea crimei organizate
•Adoptarea unei legi speciale pentru destructurarea rețelelor de crimă organizată;
•Repornirea luptei împotriva clanurilor interlope şi a rețelelor de crimă organizată. Operaționalizarea DIICOT;
• Extinderea eforturilor de pregătire a funcționarilor implicați în procedurile judiciare – în special a judecătorilor – pentru abordarea cazurilor de trafic de persoane şi lucrul cu victimele;
• Modificarea legislației pentru a permite autorităților să sancționeze agențiile de recrutare pentru infracțiuni legate de traficul de persoane;
• Scăderea la minimum a taxelor judiciare şi creșterea eforturilor de asigurare de compensații pentru victime;
• Modificarea legislației pentru a permite oferirea de sprijin financiar ONG-urilor pentru servicii pentru victime şi instituirea unui mecanism formal de administrare a fondurilor;
• Modificarea Regulamentelor pentru a permite nepublicarea electronică a numelor tuturor victimelor care depun mărturie la procese pentru protejarea martorilor de represalii şi stigmatizare şi pentru a încuraja mai multe victime să se implice în urmărirea în justiție.

PRO România

PRO România susține că justiția trebuie să evolueze manifestându-se nu doar ca putere in stat, ci și ca SERVICIU PUBLIC capabil să satisfacă în mod deplin nevoia cetățenilor de adevăr si dreptate, de asigurare a drepturilor si libertăților acestora. Susținem:

  • asigurarea accesului egal la JUSTIȚIE pentru persoanele defavorizate și vulnerabile, prin îmbunătățirea sistemului de asistență publică judiciară și din oficiu;
  • adaptarea la nevoile societății actuale prin înființarea unor instanțe și completuri specializate în domenii de activitate cheie cum ar fi cel financiar-fiscal, al finanțărilor nerambursabile si achizitiilor publice sau al dreptului societar, formarea adecvată a magistraților precum și modificarea normelor de procedură specifice;
  • creșterea nivelului de transparență și de informatizare a sistemului de justiție, gener-alizarea la nivel național a dosarului în formă electronică și a accesului la acesta;
  • creșterea nivelului de unificare a practicii judiciare, adoptarea de măsuri legislative și administrative în vederea asigurării caracterului predictibil și a duratei rezonabile a proceselor;
  • prevenirea și combaterea eficientă a criminalității inclusiv prin asigurarea recuperării rapide și integrale a prejudiciului creat prin infracțiuni;
  • dezvoltarea și modernizarea infrastructurii și a dotărilor, creșterea investițiilor în ve-derea asigurării unui serviciu public funcțional și eficient;
  • intensificarea cooperării judiciare în materie civilă.

Redarea demnității și respectului datorat hainei militare: Demnitate și respect pentru militari. Vom apăra drepturile deja câștigate. Pentru toți cei care au îmbrăcat sau încă poartă haina militară, PRO România susține și va implementa în integralitate Legea 223/2015.

Revenirea la forma inițială a legii va reda demnitate și respectul pentru uniforma militară. În acest fel, PRO România și premierul Victor Ponta garantează stabilitate pentru toți militarii care luptă pentru siguranța națională, lege și ordine. Respectul pentru valorile democratice, fidelitatea față de țară, loialitatea, devotamentul, sacrificiul sunt, potrivit legii, angajamente ale cadrelor militare. Corelativ, statul este dator să-și îndeplinească obligațiile asumate în raport cu cadrele militare, cărora le-a interzis, prin lege, ”dreptul de a-și apăra drepturile”.

Este necesară corelarea reală și corectă între obligațiile și restricțiile impuse cadrelor militare și drepturile acestora, în activitate sau la pensie. Pensia militară nu este un privilegiul, ci este un drept al unei categorii profesionale care își desfășoară activitatea în condiții speciale, nicio altă profesie neavând un număr atât de mare de interdicții și restrângeri în exercitarea unor drepturi fundamentale, precum și de obligații, îndatoriri suplimentare și riscuri asociate.

Revenirea la forma inițială a Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat este imperios necesară în condițiile în care aceasta a fost modificată semnificativ de 3 ori în 5 ani, fapt ce a generat atât discriminări între persoanele aflate în aceeași situație juridică, cât și neîncredere, prin lipsa de predictibilitate a cadrului normativ.

Partidul Ecologist Român

Calitatea superioară a actului de justiție oferă garanția unui stat puternic și sigur. Partidul Ecologist Român susține idependența Justiției și lupta cu flagelul corupției. Propunerie Partidului Ecologist Român: Legea răspunderii magistraților, Scoaterea procurorilor din magistratură, Desemnarea procurorilor șefi acestora de către cetățeni, în
urma unor alegeri, Asigurarea unei finanțări adecvate care să permită
funcționarea optimă a sistemului, Reforma sistemului penitenciar, Combaterea corupției.

Partidul Ecologist Român consideră că actuala atitudine a instituţiilor statutului român faţă de fenomenul infracţional aferent corupţiei manifestat cu prioritate la nivelul clasei politice, administrației publice locale, ministerelor şi unităţilor subordonate acestora, parlamentului şi instituţiilor de forţă este una de favorizare şi nu de prevenire şi limitare.
Partidul Ecologist Român dezaprobă actualele metode de influenţare a electoratului şi a rezultatelor votului popular prin activarea în special în anii electorali a unor dosare cu suspiciuni de corupţie, aferente unor perioade mult anterioare şi reactivate la comanda politică.

Partidul Ecologist Român remarcă lipsa de reacţie a autorităţilor responsabile la combaterea surselor ‘legale” de corupţie, dar şi reacţia triumfătoare la Identificarea celor căzuţi pradă acestui flagel, Partidul Ecologist Român îşi declara surprinderea asupra conţinutului triumfalist al bilanţurilor instituţiilor aparţinătoare sistemului de justiţie, acestea incluzând numere şi totaluri pe categorii de activitate dar niciodată măsuri de prevenire.

Partidul Ecologist Român propune societăţii româneşti următoarele măsuri care să limiteze şi să descurajeze situaţiile favorizante în capcană cărora să cadă cetăţeni români de bună credinţă, aflaţi vremelnic în funcţii de răspundere rezulate din alegeri sau prin numire:

  • Promovarea unor amendamente la legile care reglementează contractele comerciale care să interzică sub sancțiuni severe
    a) utilizarea profitului rezultat pentru finanţarea partidelor politice
    b) utilizarea profitului rezultat pentru finanţarea oricăror activităţi cu caracter ilegal, de corupţie sau terorism
  • Revizuirea OUG 109/2011 în sensul corelării profesionalismului personalului selectat şi a rezultatului îndeplinirii criteriilor de performanţă cu retribuirea şi bonusul acordat; personalul selectat pentru a face parte din consiliile de administraţie şi conducerea companiilor naționale trebuie să fie majoritar de pregătire şi experienţă în domeniul de activitate aferent.
  • Interzicerea participării miniştrilor, secretarilor de stat, directorilor generali, şi a oricărui funcţional public angajat în ministere în consiliile de administraţie ale companiilor din subordine; participarea acestora trebuie limitată la includerea lor în componentă AGA, în calitate de reprezentant a asociatului/proprietarului.
  • Interzicerea angajării şi funcţionarii personalului din ministere pe posturi plătite de companiile din subordine. Refacerea grilelor de remunerare şi a politicilor de bonusuri pentru aleşii locali prin corelarea performanţelor obţinute în scopul motivării acestora la nivelul muncii prestate.
  • Personalul numit politic pe funcţie de conducere în cadrul companiilor naţionale va părăsi compania la fiecare ciclu electoral.
  • Funcţiile de conducere de orice nivel în cadrul companiilor din subordinea ministerelor vor fi ocupate de persoane cu pregătire şi experiența în domeniu în afară oricărei relaţii de rudenie cu angajaţi ai guvernului, ministerelor, parlamentului sau a serviciior speciale.
  • La fiecare schimbare politică a majorităţii guvernamentale, funcţionarilor guvernamentali, înalţilor funcţionari şi funcțonarilor publici numiţi politic li se încetează de drept mandatul, aceştia urmând a fi redistribuiţi în domeniile şi pe posturile disponibile.

Ce aduce Moș Gerilă polițiștilor?

Din promisiunile tuturor partidelor și având în vedere criza economică actuală, reiese clar că Moș Craciun nu vine la polițiști în următorii 2 ani. În schimb, vine Moș Gerilă, cu cadoul tradițional, adică înghețul. Așadar, foarte probabil, indiferent de configurația parlamentului, nu vor exista niciun fel de creșteri salariale pentru polițiști în 2021 și chiar în 2022.

Motivul principal al înghețului salariilor și celorlalte drepturi ale polițiștilor este criza economică în care ne aflăm, cu o revenire estimată atât de lentă încât chiar și Comisia Națională de Strategie și Prognoză, în general optimisă în prognoze, a acceptat că V-ul ar fi de fapt un fel de L sau ceva în genul mărcii Nike.

Pentru anul 2021, spune CNSP, obiectivul la nivel macroeconomic este acela de a recupera scăderea economică din anul 2020, creându-se premisele unei creşterii economice sustenabile. Dacă se pleacă de la un -2.0% la sfârșitul lui 2021 (optimist estimat), nici anul 2022 nu arată prea bine, pentru că o revenire la normal a economiei (între +2.5 și +3.5%) poate fi înregistrată în T3-T4, deci, cu noroc, o posibilă mărire a salariilor (de fapt nu mărire, ci aplicare a majorărilor înghețate) va fi posibilă în anul 2023.

Așadar, Moș Gerilă foarte probabil aduce în primul rând pentru polițiști un îngheț de 2 ani pe majorările prevăzute în Legea 153/2017, cele care ar fi trebuit să fie aplicate începând cu 01.01.2021 și 01.01.2022. Amânare cu 2 ani însemnând că vor fi aplicate, probabil, la 01.01.2023 și la 01.01.2024.

Al doilea cadou pe care Moșul l-ar putea aduce pentru polițiști în anul 2021 este supra-impozitarea pensiilor și modificarea legislației astfel încât, prin reducere, vârsta standard de pensionare să nu poată fi mai mică de 55 de ani. Ambele sunt deja în lucru și asumate de reprezentanții diferitelor formațiuni. Cu puțin ghinion, Moș Gerilă ar putea adăuga un bonus, prin separarea pensiilor polițiștilor de pensiile militarilor, dar trebuie să așteptăm puțin pentru că un asemenea cadou se dă chiar în anul anterior al unei campanii electorale, pentru a mulțumi, concomitent, atât populația, cât și militarii. Polițiștii rămân nemulțumiți, dar au cadoul.

Îi pot face ceva polițiștii lui Moș Gerilă pe 6 Decembrie?

Da, îi pot arăta că nu sunt o masă de manevră formată din indivizi care ori sunt absenți din procesul electoral, deci nu contează, ori votează ca o turmă după cum li se spune, deci sunt ușor de manipulat. Singurul lucru pe care îl putem face este să demonstrăm că suntem cetățeni informați și care participă activ la procesul electoral, prin exercitarea dreptului de vot. Informați-vă cu privire la programele formațiunilor politice și ale candidaților independenți. Uitați-vă cine sunt candidații, ce studii au și ce realizări au avut înainte de a intra în politică. Și, mai ales, nu vă lăsați influențați de fake-news sau de diverși “foști” care “vă vor binele”, votați conform propriilor opinii.

Sursele informațiilor din articol:

  • https://media.hotnews.ro/media_server1/document-2020-11-20-24431436-0-program-guvernare-pnl.pdf
  • https://media.hotnews.ro/media_server1/document-2020-11-20-24431439-0-program-guvernare-usr-plus.pdf
  • https://media.hotnews.ro/media_server1/document-2020-11-20-24431465-0-program-guvernare-psd.pdf
  • https://pmponline.ro/2020/11/19/programul-de-guvernare-al-pmp?fbclid=IwAR3XkJ4hJvx2RfTxug3BjMhX51mn5gStcD6NkprA4zffMtRq7aO8ZdY8wSc
  • https://www.proromania.ro/viziune-pro-romania/redarea-demnitatii-si-respectului-datorat-hainei-militare/
  • https://www.per.ro/program-de-guvernare/?fbclid=IwAR11REoOvCQ9IDPjIyQgSyYmsr3nrEyfK21lpAiu-gsV9ULrfH1HtC7Mdqw
  • https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-24435792-cnsp-mai-realista-nu-vazut-revenire-economica-evolutia-trimestriala-transformat-intr-fel-fel-duce-spre-nike.htm

Vechimea în muncă a polițiștilor care își suspendă raporturile de serviciu pentru participarea la misiuni internaționale (Update 25.09.2020)

Update 25.09.2020

Guvernul României a adoptat, la data de 24.09.2020, ORDONANȚA DE URGENȚĂ pentru completarea art.159 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum și pentru adoptarea unor măsuri în domeniul asigurării unor persoane în sistemul public de pensii, prin care se poate cumpăra vechime în muncă pentru perioadele în care nu s-a realizat stagiu de cotizare. După publicarea în Monitorul Oficial, persoanele interesate se pot adresa Casei Municipale/Județene de Pensii pentru încheierea contractului de asigurare.

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.
Art. I. –(1) Prin derogare de la art…. din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, denumită în continuare lege, referitoare la asigurarea în sistemul public de pensii în baza unui contract de asigurare şi ale Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la contribuabilii sistemului public de pensii, persoanele care nu au calitatea de pensionari pot efectua plata contribuţiei de asigurări sociale pentru perioade de cel mult 6 ani anteriori lunii încheierii contractului de asigurare, în care persoana nu a realizat stagiu de cotizare sau stagiu asimilat stagiului de cotizare în sistemul public de pensii sau într-un sistem de asigurări sociale neintegrat acestuia, în țară, în statele membre ale Uniunii Europene sau în alte state cu care România aplică instrumente juridice internaționale în domeniul securității sociale.
(2) Perioadele de timp pentru care se poate încheia contractul de asigurare socială și efectua plata contribuţiei de asigurări sociale sunt cele cuprinse între data împlinirii vârstei de 18 ani și data împlinirii vârstei standard de pensionare.
(3) Vârsta standard de pensionare este prevăzută în anexa nr. 5 la lege, cu modificările şi completările ulterioare.

https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/09/OUG-17.pdf

Articolul inițial

Tot mai mulți polițiști optează să își suspende raporturile de serviciu pentru desfășurarea de activități în cadrul unor instituții sau misiuni internaționale. Această creștere denotă, în primul rând, incapacitatea MAI de a valorifica resursa umană disponibilă, fiind evident că un polițist care este selectat de o organizație internațională are o pregătire profesională excelentă, precum și alte competențe de nișă, care ar putea fi utilizate în serviciul public din România, dacă ar exista o minimă preocupare în acest sens.

Deficiențele structurale din MAI în ceea ce privește selecționarea și trimiterea în misiuni, lipsa de interes a managementului pentru motivarea și promovarea personalului (supra-)calificat, menținerea unui sistem de salarizare raportat la anul 2009 și care nu oferă posibilitatea de recompensare a performanței, toți acești factori au produs o accelerare a solicitărilor de suspendare a raporturilor de serviciu ale polițiștilor. În plus, este o perioadă în care organizațiile internaționale și instituțiile europene își extind schema de personal, pentru a răspunde la noi cerințe și provocări, iar polițiștii și alte categorii de personal MAI sunt foarte bine pregătiți și cu suficientă mobilitate pentru a fi selecționați. Cel mai recent și evident caz este la Frontex Standing Corps, care își propune recrutarea a 3,000 de actuali/foști lucrători din instituțiile de ordine publică sau apărare din toate Statele Membre UE. Din estimările SIPOL cel puțin 20% dintre aceștia, respectiv 600 persoane, vor fi români, dintre care, majoritatea, polițiști din cadrul Poliției de Frontieră sau din cadrul Poliției Române.

Pentru desfășurarea de activități în cadrul instituțiilor europene, internaționale, regionale sau misiunilor sub egida ONU/UE polițiștii pot solicita suspendarea raporturilor de serviciu, conform Legii nr. 360 din 06.06.2002 privind Statutul Polițistului:

Articolul 27^26
(1) Raportul de serviciu al polițistului se poate suspenda, la inițiativa sa, în următoarele situații:
b) pentru desfășurarea unei activități în cadrul unor organisme sau instituții internaționale;

Un aspect foarte important, pentru toți cei suspendați, este că perioada în care polițistul are raporturile de serviciu suspendate în baza Art. 27^26 alin. 1 lit. b) nu constituie vechime în muncă, în serviciu și în specialitate și nu se ia în calcul la stabilirea drepturilor ce decurg din acestea.

Drepturile ce decurg din respectivele perioade sunt, în principal, în legătură cu managementul carierei (pentru unele posturi sunt condiții de vechime minimă în muncă/serviciu/specialitate) și cu pensia militară de stat. În ceea ce privește managementul carierei, condițiile minime de vechime pentru participarea la consursuri sunt prevăzute în anexele de la OMAI nr. 140 din 02.09.2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile de poliţie ale Ministerului Afacerilor Interne. În ceea ce privește pensia militară de stat, stagiile minime privind vechimea sunt prevăzute în Legea nr. 223 din 24.072015 privind pensiile militare de stat.

În baza legislației actuale din România, nu există posibilitatea de a valorifica perioada suspendării ca vechime în serviciu/specialitate în MAI, ci doar ca vechime în muncă, în principal completarea stagiilor minime necesare în vederea obținerii unei pensii de serviciu.

SIPOL va iniția un demers pentru recunoașterea ca vechime în serviciu a perioadelor în care lucrătorii MAI, cu raporturile de serviciu suspendate la cerere, desfășoară activități în sprijinul păcii/stabilității/securității internaționale sau europene, în organizații în care România are statut de membru. Dar până la o eventuală concretizare a acestui demers, în baza legislației existente, există posibilitatea de a valorifica în MAI perioada suspendării exclusiv ca vechime în muncă, cu îndeplinirea unor condiții.

Conform răspunsului MAI – DGMRU la o solicitare a unui membru SIPOL, durata suspendării, respectiv perioada în care au fost desfășurate activități în cadrul unei organizații internaționale, poate fi considerată ca vechime în muncă și valorificată în cadrul MAI doar dacă se face dovada achitării cotei de contribuție de asigurări sociale pentru respectiva perioadă.

Achitarea contribuției de asigurări sociale se poate face individual, prin încheierea unui contract de asigurări sociale cu casa de pensii din zona în care solicitantul are domiciliul. Acest contract poate fi încheiat de orice persoană fizică cu domiciliul în România care dorește să-și înceapă/continue stagiul de cotizare.

Contractul de asigurare socială produce efecte de la data înregistrării acestuia la casa teritorială de pensii. Începând cu data de 1 aprilie 2018, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale o constituie venitul lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială, care nu poate fi mai mic decât valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Contribuţia de asigurări sociale se datorează de la data încheierii contractului de asigurare socială, în aceeaşi cotă prevăzută de Codul fiscal pentru persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale, respectiv 25%.

Plata contribuţiei de asigurări sociale se face lunar de către persoanele asigurate sau, în numele lor, de către orice altă persoană, în contul casei teritoriale de pensii cu care a fost încheiat contractul de asigurare socială. Plata contribuţiei de asigurări sociale se poate face şi anticipat, pe o perioadă de cel mult 12 luni. Termenul de plată a contribuţiei de asigurări sociale este până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata.

Stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a datorat şi plătit, conform legii, contribuţia de asigurări sociale, inclusiv dobânzile şi penalităţile de întârziere aferente. Astfel, pentru anul 2019 și 2020, nivelul minim al venitului lunar asigurat înscris în contractul de asigurare social este de 2.080 lei, iar cuantumul contribuției de asigurări sociale aferent acestui venit este de 520 lei.

Plata retroactivă a contribuțiilor de asigurări sociale

Pentru cei care sunt deja suspendați și doresc să își valorifice retroactiv anumite perioade ca stagii de cotizare în sistemul public de pensii această opțiune va fi posibilă începând cu 01.09.2021, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 127 din 08.07.2019 privind sistemul public de pensii, care la Art. 6 alin. 2-5 prevede că:

(2) Orice persoană care a realizat un stagiu minim de cotizare de cel puţin 10 ani se poate asigura în sistemul public de pensii în baza unui contract de asigurare socială.
(3) În sistemul public de pensii se poate încheia contract de asigurare socială şi pentru perioade de timp de maximum 5 ani anteriori lunii încheierii contractului, în care persoana nu a realizat stagiu de cotizare în sistemul public de pensii, cu respectarea prevederilor alin. (2).
(4) Perioadele de timp pentru care se poate efectua plata contribuţiei de asigurări sociale, în cazul contractului de asigurare socială prevăzut la alin. (3) sunt cele care se încadrează în intervalul de timp cuprins între data dobândirii capacităţii de muncă şi data încheierii contractului de asigurare socială.
(5) Perioada pentru care se încheie contractul de asigurare socială prevăzut la alin. (3) constituie stagiu de cotizare şi se valorifică pentru obţinerea unei pensii potrivit prezentei legi.

Așadar, începând cu 01.09.2021 cei care doresc își pot plăti retroactiv contribuțiile de asigurări sociale pe durate care, însumat, nu pot depăși 5 ani, de la data dobândirii capacității de muncă și până la data încheierii contractului de asigurare socială.

Resurse suplimentare:

Casa Națională de Pensii Publice: https://www.cnpp.ro/stagii-de-cotizare

LEGE nr. 127 din 8 iulie 2019 privind sistemul public de pensii http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/215973

LEGE nr. 223 din 24 iulie 2015 privind pensiile militare de stat http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/170060

ORDIN nr. 140 din 2 septembrie 2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile de poliţie ale Ministerului Afacerilor Interne http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/181616

Munca în zadar(1): Cum realizează MAI selecția polițiștilor pentru participarea la misiunile UE

Pentru cei care nu sunt foarte familiarizați cu domeniul misiunilor internaționale începem acest articol cu o scurtă precizare. Polițiștii pot fi trimiși, conform legii, în misiuni internaționale sub egida ONU, UE, OSCE, NATO, iar procedurile de selecție sunt coordonate de către MAI-DGAESRI. Referindu-ne doar la misiunile sub egida UE, procesul începe la inițiativa misiunii internaționale, care trimite o cerere de candidaturi (CfC – Call for Contributions) către Statele Membre UE, prin reprezentanțele acestora, fiind redirecționate apoi către ministerele de afaceri externe, care la rândul lor le trimit către ministerele care sunt specializate în diverse domenii de activitate, conform profilelor de funcții din CfC. Așa ajunge apelul de contribuții și la MAI.

Etapele selecției sunt destul de clar precizate în Normele Metodologice DGAERI-DGMRU privind selecționarea, pregătirea, încadrarea și trimiterea în misiuni internaționale a personalului MAI, iar după parcurgerea lor candidatura polițistului este trimisă către misiunea care a inițiat CfC. În mod normal, egalitatea de șanse și performanța profesională ar trebui să fie principiile care să ghideze procesul de selecție. Dar veți vedea, explicat mai jos, că nu este așa. Dintr-o deficiență structurală a normelor metodologice, pe care am semnalat-o și vom continua să o semnalăm pănă se remediază, nu sunt trimise candidaturile celor mai competenți candidați, conform descrierii posturilor cerute de misiune, ci candidaturile polițiștilor care iau note mai bune la testarea de limbă străină.

Nu este o problemă faptul că sunt promovați cei cu note bune, dar este o problemă că respectivul criteriu – cunoașterea limbii străine, este lipsit de importanță pentru misiune, care se așteaptă ca toți candidații să cunoască bine o limbă străină. Așadar, doar pentru a rezuma acest articol, MAI și polițiștii depun un efort considerabil și consumă resurse importante pentru a face o selecție irelevantă, care dezavantajează polițiștii în competiția cu colegii din străinătate. Muncă în zadar, pentru că pierde toată lumea, nu numai MAI și polițiștii, ci și România (la capitolul realizarea angajamentelor în fața partenerilor europeni) și misiunile internaționale (în ceea ce privește resursele pe care le au la dispoziție). Și acum să prezentăm în detaliu situația.

După cum spuneam, în cadrul procedurilor de selecție desfășurate la nivelul MAI departajarea candidaților pentru trimiterea aplicațiilor către misiune se face pe baza notei obținute la testarea la limba străină. Acest criteriu, deși relevant, nu reprezintă ca pondere pentru comisia internațională de selecție a personalului misiunii decât maxim 10% din punctajul total al evaluării fiecărui candidat rezultat în urma probelor administrate de comisie, după cum rezultă din Instrucțiunile Comandantului Operațiunilor Civile privind Procedurile de Selecție pentru Misiunile Civile CSDP Ares(2017)2184823 – 27/04/2017:

4.5 The criteria used during this phase shall be weighted by the Selection Panel in accordance with the requirements of the particular post with a total maximum of 100. Weight for the language criterion should not exceed 10%. Weight for the knowledge of CSDP, EU Institutions and the Mission criterion should not exceed 15%. For all the other criteria, weight for a single criterion should not exceed 30%.

Prin aplicarea pentru departajare, respectiv pentru trimiterea candidaturilor, a unui criteriu apreciat de comisia internațională de selecție cu maxim 10% din ponderea evaluării candidaților, sunt afectate în mod semnificativ atât echitatea și egalitatea de șanse a participanților, raportat la obiectivele misiunilor și la condițiile din descrierea funcțiilor, definite prin criteriile de selecție, precum și obiectivele naționale de creștere a contribuției României la misiunile CSDP. Ilustrative pentru această politică neactualizată de transmitere a candidaturilor sunt ratele foarte scăzute de selecție a candidaților MAI de către misiunile desfășurate sub egida CSDP.

În vederea asigurării unui mecanism echitabil și eficient de selecție, în conformitate cu condițiile din fișele posturilor transmise prin apelurile de candidaturi, modalitatea cea mai logică și practică ar fi ca MAI să transmită toate aplicațiile candidaților care obțin minim nota 7 la testarea la limba străină , cu precizarea către Capacitatea Civilă de Planificare si Conducere (CPCC) a Uniunii Europene a numărului maxim de candidați care va fi secondat. Astfel, se lasă la aprecierea misiunii clasificarea candidaților și selecția celor mai calificați, pe baza fișei posturilor și priorităților misiunii, în limita numărului maxim de candidați care poate fi secondat de către România.

Acest mecanism este posibil și foarte convenabil pentru CPCC și misiuni întrucât mărește considerabil rezerva de candidați secondați, făcând posibilă o selecție adecvată, în conformitate cu cerințele din apelurile de candidaturi, pentru posturile indicate în opțiunile candidaților, și permite valorificarea etapei de verificare a compatibilității candidaților din rezervă cu cerințele funcțiilor secondate la care nu au fost înregistrate opțiuni sau cu cerințele funcțiilor esențiale care devin vacante neplanificat, pe timpul apelului de candidaturi. În plus, mecanismul indicat mai sus este compatibil cu principiile Compactului Civil CSDP și cu angajamentul României, alături de celelalte State Membre, de a oferi o contribuție crescută, în mod individual sau în colaborare, la misiunile din cadrul CSDP.

Am testat această propunere cu polițiștii interesați să participe la misiuni internaționale, printr-un sondaj, și a rezultat că 87% dintre respondenți consideră că Normele Metodologice DGAERI-DGMRU nu le asigură egalitatea de șanse pe durata selecției, iar 90% consideră că aceste norme nu mai sunt adaptate realităților din misiunile CSDP.

De asemenea, 95% dintre respondenți susțin propunerea SIPOL de a transmite toate aplicațiile candidaților care obțin minim nota 7 la testarea la limba străină , cu precizarea către Capacitatea Civilă de Planificare si Conducere (CPCC) a Uniunii Europene a numărului maxim de candidați care va fi secondat, iar 91% dintre participanții la sondaj se declară de acord să își suporte costurile cu vizita medicală, pentru a le fi trimise candidaturile către misiune.

Propunerea SIPOL de a trimite toate candidaturile polițiștilor care obțin minim 7 la testarea la limba străină, este de natură nu doar de a restabili egalitatea de șanse în competiția internă la nivelul MAI și în competiția internațională la nivelul misiunii, ci și de a genera economii la bugetul de stat și reducerea efortului administrativ asociat selecției.

Majoritatea polițiștilor interesați să participe la misiuni internaționale sunt dispuși să acopere din surse proprii costurile cu vizita medicală. Acest lucru va duce la economii față de sistemul aplicat în prezent, iar pentru evitarea plasării acestor costuri exclusiv în sarcina candidaților, cheltuielile cu vizita medicală se pot deconta exclusiv celor care sunt selecționați de misiunea internațională.

De asemenea, dacă se acceptă inițiativa de a trimite către misiune aplicațiile candidaților care obțin minim nota 7 la testarea la limba străină, această testare, pentru toți candidații, pentru fiecare apel de contribuții, devine redundantă. Nota la limba străină poate rămâne valabilă o anumită perioadă (1 sau 2 ani), întrucât competențele de utilizare a unei limbi străine nu se pierd într-un interval scurt. În consecință, pentru unele apeluri de candidaturi, la care toți cei care se înscriu au deja promovată testarea la limba străină, nu mai este necesară organizarea unei noi sesiuni de examinare.

Prin combinarea celor două abordări se reduce în mod semnificativ consumul de resurse financiare, materiale și umane la nivelul MAI. Mai mult, trimiterea candidaturilor se poate realiza și în 24 de ore de la depunerea documentației de către personalul eligibil, cu efect deosebit de benefic privind contribuția României la susținerea misiunilor sub egida UE.

Deja am semnalat MAI prin două petiții acestă situație și așteptăm cu interes răspunsul lor. SIPOL va continua demersurile pentru asigurarea egalității de șanse și susținerea polițiștilor care doresc să își dezvolte cariera în cadrul instituțiilor și misiunilor internaționale, următoarele subiecte pe care le vom aborda fiind facilitarea participării în calitate de expert vizitator și de membru al echipelor specialziate.

Asigurările de sănătate ale polițiștilor aflați în misiuni internaționale

Problematica asigurărilor de sănătate pentru participanții la misiuni internaționale este un subiect în general ignorat de Ministerul Afacerilor Interne, care fie preferă să lase aceste asigurări în sarcina organizației internaționale sub egida căreia se desfășoară misiunea, fie în sarcina participanților la misiuni, din fonduri personale. În situații particulare, doar când organizațiile internaționale solicită direct și explicit MAI încheierea de asigurări de sănătate pentru personalul trimis în misiune, sunt alocate fonduri și sunt achiziționate aceste asigurări. Nefurnizarea de către angajator a unei asigurări medicale adecvate constituie o încălcare gravă a drepturilor sociale și economice ale polițiștilor participanți la misiuni internaționale, iar materialul de mai jos face parte dintr-o serie de activități ale SIPOL pentru informarea membrilor de sindicat și a comunității polițiștilor participanți la misiuni internaționale cu privire la condițiile de acordare a acestui drept.

Cel mai frecvent, MAI ignoră cu totul subiectul asigurărilor de sănătate, iar unitățile dau, ca răspuns standard la solicitările privind asigurările de sănătate, aprecierea că acestea ar fi ”facultative”, după cum se poate observa în extrasul de mai jos:

Extras din răspunsul IGPR la solicitarea unui membru SIPOL de a-i fi decontat costul cu asigurarea medicală

SIPOL a transmis o serie de întrebări pe această temă către IGPR, IGPF și IGJR, iar răspunsurile se regăsesc mai jos.

Cel mai complet răspuns este furnizat de IGPF, iar cei de la IGJR ne-au informat că sunt responsabili pentru asigurările de sănătate ale personalului propriu participant la misiunea NATO Resolut Support din Afganistan. IGPR ne-a redirecționat către MAI – Direcția Generală de Afaceri Europene și Relații Internaționale, fără însă a ne comunica faptul că angajații Poliției Române trimiși în Misiunea Specială de Monitorizare a OSCE în Ucraina nu beneficiază de asigurări medicale de la angajator, ci sunt obligați să le plătească din fonduri proprii.

Conform art.27 din Legea nr.121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, „Dispozițiile prezentei legi se aplică tuturor instituțiilor publice de apărare, ordine publică și siguranță națională”, inclusiv așadar personalului din structurile MAI, iar „competențele ministrului apărării naționale, stabilite prin prezenta lege, sunt îndeplinite, după caz, de conducătorii instituțiilor respective”. La art.19 din această  lege, care face referire la aspecte financiare, la alin.(1), se precizează expres faptul că „Fondurile necesare participării forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român se asigură de la bugetul de stat, prin bugetele instituțiilor trimițătoare”, iar la alin.(2) lit. e se precizează că din aceste fonduri se fac cheltuieli inclusiv pentru „încheierea contractelor de asigurare pentru personal”.

De asemenea, art.6 lit. c) din Hotărârea de Guvern nr.518/1995 privind unele drepturi si obligații ale personalului român trimis in străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, în forma sa actualizată, prevede că „Ministerele și celelalte unități trimițătoare suportă și … cheltuielile privind asigurarea medicală”.

În Nota de Fundamentare a HG nr.999 din 2015, Guvernulexplică modalitatea de aplicare/interpretare a art. 6 din HG nr. 518/1995, făcând referire la dispozițiile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne și la art.26 din Legea nr.121/2011. Astfel, potrivit art.5 coroborat cu art. 17 alin.(8) din OUG nr.30/2007, pe timpul participării la misiuni internaţionale sau multinaţionale umanitare și de menținere a păcii în afara teritoriului național, efectivelor Ministerului Afacerilor Interne le sunt aplicabile dispoziţiile legale privind personalul trimis în misiune temporară în străinătate – normă de trimitere. De asemenea, conform art.26 din Legea nr.121/2011, „Drepturile de diurnă, cazare, hrană, facilitarea legăturii cu familia, recreere și transport ale personalului militar și civil participant la misiunile și operațiile prevăzute la art.2 alin.(1), precum și ale celui care execută misiuni în zona de operații, în sprijinul forțelor armate dislocate, în conformitate cu specificul fiecărui tip de misiune sau operație, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului”.

Potrivit altor prevederi din Nota de Fundamentare menționată, cardul european de asigurări sociale de sănătate își produce efecte doar pe teritoriul unui stat membru UE, conferindu-i titularului asigurat dreptul la prestații medicale necesare. În cazul statelor care nu sunt membre UE, cardul european de asigurări sociale de sănătate nu prezintă utilitate.

De asemenea, nici acordurile din domeniul sănătății încheiate între România și state care nu sunt membre UE, în prezent aflate în situație de conflict/post-conflict și pe teritoriul cărora se desfășoară misiuni sub egida organizațiilor internaționale, nu oferă cetățenilor români dreptul la prestații medicale la un standard adecvat.

Întrucât, în prezent, personalul MAI secondat în Misiunea Specială de Monitorizare a OSCE în Ucraina este obligat să susțină din fonduri proprii costul unei asigurări medicale adaptate condițiilor din zona în care își desfășoară activitatea, vom exemplifica cu această situație particulară, dar aceleași principii sunt valabile pentru orice altă zonă de conflict/post-conflict. Așadar, „Acordul de cooperare în domeniul sănătăţii şi al științelor medicale dintre Ministerul Sănătății din România şi Ministerul Sănătății din Ucraina”, ratificat prin HG nr.1075/1996, nu poate fi aplicat în autoproclamatele republici populare separatiste Donețk și Luhansk, deoarece teritoriul acestora nu se mai află sub controlul autorităților guvernamentale de la Kiev, fiecare dintre cele două autoproclamate republici adoptându-și drapel, emblemă, armată și administrație proprie și folosind rubla rusească drept monedă de circulație.

Încheierea de către personalul dislocat în misiunea OSCE Ucraina a contractelor de asigurare medicală este o necesitate imperativă pentru a avea acoperire medicală în zona de conflict din estul Ucrainei (inclusiv spitalizare, intervenții chirurgicale în caz de urgență, extracție de urgență din zona de conflict și deplasare de urgență pe calea aerului, etc.) și pentru desfășurarea în condiții optime a activităților specifice de monitorizare într-o zonă de risc ridicat, aceasta fiind impusă de către misiunea OSCE în conformitate cu procedurile interne de operare și cu regulile aplicabile personalului organizației:

Rule 6.02.1 — Participation in a health insurance scheme
All OSCE officials shall have a health insurance coverage. Their participation in a given health insurance scheme shall be specified in their letters of appointment or terms of assignment.
Rule 6.02.3 — Health insurance coverage of seconded OSCE officials
(a) The OSCE shall not contribute to the health insurance coverage of seconded OSCE officials.
(b) Should the OSCE consider that the evidence provided by seconded OSCE officials does not demonstrate that their health insurance coverage is valid worldwide, including war-risk areas, the OSCE shall enrol the seconded OSCE officials concerned into the OSCE health insurance scheme.

Este evident că nici asigurarea medicală națională, în calitate de angajați ai MAI, și nici cardul european de sănătate nu pot acoperi cerințele misiunii OSCE pentru trimiterea efectivă în zona de operații.

În prezent, doar o parte din efectivele MAI participante la misiuni internaționale – reprezentanții IGJR – beneficiază de asigurări medicale pentru zonele de misiune, încheiate încă din momentul părăsirii teritoriului național, deși aplicarea prevederilor HG nr.518/1995 nu este facultativă.

Fondurile pentru asigurările medicale aferente participării la misiuni și operații în afara teritoriului statului român sunt asigurate de la bugetul instituției. Cheltuielile în acest sens sunt precizate inclusiv într-o serie de documentele strategice și operaționale de planificare care sunt întocmite în fiecare an la nivelul MAI, cu aplicabilitate pentru anul calendaristic următor, aprobate prin Hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Clauzele pe care asigurarea medicală specifică zonei de misiune trebuie să le respecte nu sunt acoperite de asigurarea națională deținută la CASAOPSNAJ pentru cei care au calitatea de angajați ai MAI.

Angajatorul ignoră nu doar să încheie asigurări medicale adecvate pentru personalul trimis în misiune, dar și să analizeze acoperirea asigurărilor medicale furnizate de către organizațiile internaționale, pentru a veni cu asigurări medicale complementare, pentru nevoi specifice (recuperare medicală pe termen lung la centre specializate, eventual în regim rezidențial, consiliere psihologică etc). Dezinteresul MAI are consecințe dintre cele mai grave pentru personalul care poate fi în situația de a avea nevoie de servicii medicale specializate, pe termen lung, pentru tratament sau recuperare în urma unor afecțiuni dobândite pe durata turului de serviciu.

SIPOL va continua seria de activități pentru a determina factorii decizionali din MAI să se preocupe și de acest aspect, pentru a oferi polițiștilor participanți la misiuni internaționale asigurări medicale la un standard adecvat, în conformitate cu prevederile legale.

Asocierea sindicală și drepturile sindicale

Drepturi şi libertăţi sindicale – cadrul legislativ

Norme internaţionale fundamentale :
Convenţia ONU privind Drepturilor Omului
Carta Socială Europeană Revizuită
Convenţia OIM nr. 87/1948 privind libertăţile şi drepturile sindicale
Convenţia OIM nr. 98/1949 privind dreptul la organizare şi negociere colectivă

Normative naţionale :
Constituţia României (art. 40)
Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii şi legislaţia conexă
Legea dialogului social nr. 62/2011 și legislația conexă

Contractele colective de muncă, încheiate la nivel de sector de activitate, grup de unităţi şi unitate/întreprindere sunt izvor de drept, având caracter general, permanent și obligatoriu. Clauzele nu pot deroga de la prevederile legale.
Contractele încheiate la nivel de unitate/întreprindere sunt înregistrate la nivelul Inspectoratelor Teritoriale de Muncă, iar contractele încheiate la nivelul grupurilor de unităţi și sectorial sunt înregistrate la nivelul Ministerului Muncii și Justiției Sociale.
Drepturile şi obligațiile angajatului sunt prevăzute în contractul individual de muncă, iar Codul Muncii instituie interdicţia de a renunţa la drepturile conferite de lege (art. 38).
Drepturile şi libertăţile sindicale sunt garantate individual, fiecărui angajat, fără discriminare legată de naţionalitate, vârstă, gen, religie şi fără condiţionări prealabile, dar şi în mod colectiv, adică sindicatelor constituite.
În România exercitarea dreptului sindical este condiționat de existenţa unui raport de muncă sau raport de serviciu.
Drepturile şi libertăţile sindicale fac referire la libertatea de asociere şi afiliere sindicală, dreptul la exercitarea activităţilor sindicale, dreptul la grevă în limitele legii, precum şi dreptul de reprezentare la stabilirea condiţiilor de muncă prin mandatari (sindicat/reprezentanţi ai angajaţilor)
în procesul de informare/consultare şi negociere colectivă.
Pentru protecţia drepturilor salariaților, legislaţia muncii prevede sancţiuni şi interdicţii specifice, autoritatea naţională desemnată responsabilă cu controlul aplicării legislaţiei muncii fiind Inspecţia Muncii.
Linkuri legislaţie:
http://dialogsocial.gov.ro/legislatie-2/
http://dialogsocial.gov.ro/sector-de-activitate/
http://dialogsocial.gov.ro/grup-de-unitati/

Drepturile sindicale garantate de legislaţia naţională în contextul relaţiei/raportului de muncă

  • dreptul fiecărui salariat de a se asocia liber în sindicat, de a adera la un sindicat deja constituit (adeziuni pe bază de cerere scrisă) sau de a se disocia de sindicat; un număr de 15 salariaţi la acelaşi angajator pot constitui un sindicat. Salariaţii minori, de la împlinirea vârstei de 16 ani, pot fi membri de sindicat fără acordul reprezentanţilor legali. Nu se pot asocia în sindicat magistraţii, demnitarii aleşi şi cadrele militare. Cotizaţia sindicală este deductibilă în limita a 1% din salariul brut şi poate fi reţinută din salariu la cererea sindicatului doar cu acordul scris al angajatului.
  • dreptul fiecărui salariat de a desfăşura activităţi cu caracter sindical şi de a participa la acţiuni sindicale (protest, miting, grevă); Pe durata grevei, este interzisă concedierea angajatului, iar raportul de muncă/raportul de serviciu se suspendă de drept, cu asigurarea plăţii contribuţiilor sociale.
  • dreptul fiecărui membru de sindicat de a alege şi a fi ales în conducerea organizaţiei sindicale din care face parte şi interzicerea oricăror presiuni sau represalii în legătura cu apartenenţă la un
    sindicat ori cu activitatea sindicală prestată. Relaţia dintre sindicat şi membri, precum şi drepturile şi obligaţiile membrilor de sindicat sunt
    stabilite prin Statutul propriu al sindicatului, adoptat de membri.

Sindicate – rol şi misiune

Sindicatele, în sens generic „organizaţiile sindicale”, sunt persoane juridice independente, fără scop patrimonial, constituite în scopul apărării drepturilor membrilor prevăzute în legislaţia naţională, în pactele, tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte, precum şi în contractele individuale şi colective de muncă şi pentru promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor.
Sindicatele se pot asocia liber în federaţii şi confederaţii sindicale.
Sindicatele îşi elaborează autonom statutele de funcţionare prin care îşi stabilesc relaţia cu membri, modul de organizare, de gestiune şi de alegere a liderilor, a activităţilor, a serviciilor prestate şi programul de acţiuni sindicale.
Sindicatele pot asista angajatul la negocierea şi încheierea contractelor individuale de muncă, participă la negocierea colectivă, la acţiuni colective (miting, protest, grevă), reprezintă şi apără interesele angajaţilor în faţa instituţiilor publice şi a instanţelor judecătoreşti (calitate procesuală
activă).
În vederea apărării drepturilor angajaţilor/membrilor:

  • Sindicatul sesizează autorităţile de control şi poate transmite instituţiilor de resort propuneri de legiferare cu impact în domeniul relaţiilor de muncă;
  • Sindicatul poate solicita şi participa la procedurile amiabile de soluţionare a litigiilor şi poate reprezenta interesele individuale şi colective ale membrilor săi în faţa instanţelor de judecată;
  • Sindicatul este consultat de angajator cu privire la regulamentul intern, situaţia întreprinderii, organizarea muncii, securitatea şi sănătatea în muncă şi asigurarea protecţiei sociale;
  • Sindicatul poate fi invitat la reuniunile Consiliului de Administraţie pe teme de interes profesional, economic sau social;
  • Sindicatul este consultat obligatoriu în cazul concedierilor colective (proiect de concediere al angajatorului) şi pot propune măsuri de evitare sau de diminuare a consecinţelor acestora;
  • Sindicatul reprezentativ încheie contracte colective de muncă şi/sau acorduri colective şi poate declanşa conflicte colective de muncă şi grevă;
  • Organizaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional participă la decizie în procesul instituţional (obligatoriu) de consultare tripartită (comisii de dialog social la nivel central şi local, comisie tripartită la nivelul Inspecţiei Muncii, Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social şi comisii parlamentare).

Căi de sesizare şi atac în caz de abuz şi discriminare cu caracter sindical

Căi de sesizare:

Sursa: http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Munca
/2018/2018-drepturi_sindicaleRO.pdf

Drepturile sindicale conform Convenției Europene a Drepturilor Omului

Drepturile sindicale sunt prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO)

Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire pașnică și la libertatea de asociere, inclusiv dreptul de a constitui cu alții sindicate și de a se afilia la sindicate pentru apărarea intereselor sale.

Art. 11 – Libertatea de întrunire și de asociere din CEDO

Astfel, Art.11 garantează:

  • dreptul de a constitui un sindicat și de a se afilia unui sindicat, la libera alegere;
  • dreptul de a fi ascultat și libertatea de a proteja interesele profesionale ale membrilor sindicali prin acțiuni sindicale, statele contractante având obligația să permită, precum și să facă posibilă desfășurarea și dezvoltarea acestora.

Art. 11 nu garantează:

  • dreptul sindicatelor de a fi consultate;
  • dreptul la beneficii retroactive rezultate dintr-o convenție colectivă;
  • dreptul la grevă ca atare Art. 11 Oferă fiecărui stat membru libertatea de a alege mijloacele care urmează a fi utilizate pentru a face posibilă acțiunea colectivă. Acordarea dreptului la grevă reprezintă, fără îndoială, unul dintre cele mai importante dintre aceste mijloace, dar există și altele (Schmidt și Dahlström împotriva Suediei);
  • dreptul ca membrilor sindicatelor să nu li se transfere posturile.

Convenția apără și următoarele drepturi sindicale:

  • Dreptul la negociere colectivă;
  • Dreptul de a se afilia sau nu la un sindicat;
  • Dreptul la grevă și libertatea de întrunire pașnică;
  • Dreptul sindicatelor de a-și stabili propriile regulamente și de a-și alege membrii;
  • Dreptul de înregistrare a unui sindicat.

Sursa: http://ier.gov.ro/wp-content/uploads/fise-tematice/FT-Drepturi-sindicale-mai-2016.pdf

SIPOL, o nouă abordare pentru promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale


SIPOL propune o metodă inovativă de promovare a drepturilor membrilor săi, acționând atât în zona externă – misiuni și organizații internaționale în care activează membrii de sindicat, cât și internă – structurile din Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției.

Strategia SIPOL este să pornească de la faptul că schimbarea instituțională se face, în primul rând, prin oameni, iar schimbarea oamenilor este legată de cunoaștere și autoperfecționare. Așadar, prin susținerea cu toate mijloacele disponibile a membrilor de sindicat să își îmbunătățească nivelul de competență în apărarea propriilor drepturi și să se perfecționeze profesional, se poate crea un grup dinamic, coeziv și capabil de reacție în fața unei tot mai agresive eroziuni a drepturilor economice și sociale. Recentele inițiative de micșorare sau eliminare a pensiilor de serviciu reprezintă doar vârful icebergului.

Esența acestei abordări este că în era informațională viteza de reacție, adaptabilitatea, inițiativa și capacitatea de auto-organizare sunt elementele cheie ale noului sindicalism. Întrucât suntem din ce în ce mai interconectați, iar viteza de diseminare a informației și capacitatea de mobilizare cresc odată cu mărimea rețelei din care facem parte, orice progres al unui membru SIPOL va avea un impact semnificativ asupra progresului întregului grup. Prin urmare, pentru SIPOL, membrii individuali nu sunt cantitate neglijabilă, ci factori de multiplicare.

Pe membrii interesați de misiuni și organizații internaționale îi sprijinim prin toate mijloacele să participe la selecții, încercăm să asigurăm transparența și corectitudinea selecției, iar după ce ajung în misiuni le reprezentăm interesele în fața angajatorului din România și îi consiliem privind activitatea din străinătate. Sperăm ca, pe termen mediu, să îi putem reprezenta și în fața conducerii misiunilor prin afilierea SIPOL la federații sindicale europene și internaționale. Expertiza obținută de membrii SIPOL în misiuni este un factor cheie de schimbare și progres instituțional, nevalorificat, din păcate, în mod sistematic de către MAI sau MJ, până în prezent.

Pentru membrii care nu au ca prioritate imediată participarea la misiuni internaționale, SIPOL propune schimburi europene de experiență, participarea la cursuri de perfecționare profesională și familiarizarea cu standardele internaționale în domeniu, cu impact în ceea ce privește calitatea condițiilor de muncă și asigurarea dezvoltării carierei. Având în vedere evoluțiile privind activitatea instituțiilor de aplicare a legii din Uniunea Europeană, SIPOL va susține, inclusiv prin accesarea de fonduri nerambursabile sau acorduri bilaterale, schimburile profesionale de scurtă durată (vizite de studii sau stagii profesionale) ale membrilor de sindicat cu colegii de pe linii de muncă similare din străinătate.

Un nou tip de activism sindical este necesar, nu pentru a intra în conflict sau pentru a-l elimina pe cel existent, ci pentru a-l completa. Este vorba de activismul individual, informat și competent al fiecărui membru de sindicat pentru a-și apăra propriile interese profesionale și oportunitățile pentru dezvoltarea carierei, coordonându-se, în același timp, cu alți membri sau grupuri active, pentru a da un răspuns articulat și coerent angajatorului. Pe cei care împărtășesc această viziune, SIPOL îi așteaptă în rândurile sale.

Sursa imaginii: https://euagenda.eu/publications/digital-age-employment-and-working-conditions-of-selected-types-of-platform-work-france

SIPOL – primul sindicat din România dedicat personalului care își desfășoară activitatea în misiuni și organizații internaționale

Bun venit pe pagina Sindicatului Independent al Polițiștilor din România – SIPOL. Reprezentăm interesele funcționarilor publici cu statut special din Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției care își desfășoară activitatea în misiuni internaționale sub egida UE, ONU sau OSCE.


Membrii și simpatizanții SIPOL își desfășoară activitatea în principal în zone post-conflict, în misiuni de menținere a păcii, monitorizare, consiliere sau de consolidare a capacității instituționale.

Ne propunem să contribuim la eficientizarea procesului de selecție privind participarea la misiunile internaționale și la îmbunătățirea condițiilor de muncă și dezvoltare profesională pentru membrii noștri. Dacă sunteți interesați de acest domeniu și sunteți dispuși să vă implicați în activitățile noastre, vă așteptăm alături de SIPOL.