Munca în zadar: Cum realizează MAI selecția polițiștilor pentru participarea la misiunile UE

Pentru cei care nu sunt foarte familiarizați cu domeniul misiunilor internaționale începem acest articol cu o scurtă precizare. Polițiștii pot fi trimiși, conform legii, în misiuni internaționale sub egida ONU, UE, OSCE, NATO, iar procedurile de selecție sunt coordonate de către MAI-DGAESRI. Referindu-ne doar la misiunile sub egida UE, procesul începe la inițiativa misiunii internaționale, care trimite o cerere de candidaturi (CfC – Call for Contributions) către Statele Membre UE, prin reprezentanțele acestora, fiind redirecționate apoi către ministerele de afaceri externe, care la rândul lor le trimit către ministerele care sunt specializate în diverse domenii de activitate, conform profilelor de funcții din CfC. Așa ajunge apelul de contribuții și la MAI.

Etapele selecției sunt destul de clar precizate în Normele Metodologice DGAERI-DGMRU privind selecționarea, pregătirea, încadrarea și trimiterea în misiuni internaționale a personalului MAI, iar după parcurgerea lor candidatura polițistului este trimisă către misiunea care a inițiat CfC. În mod normal, egalitatea de șanse și performanța profesională ar trebui să fie principiile care să ghideze procesul de selecție. Dar veți vedea, explicat mai jos, că nu este așa. Dintr-o deficiență structurală a normelor metodologice, pe care am semnalat-o și vom continua să o semnalăm pănă se remediază, nu sunt trimise candidaturile celor mai competenți candidați, conform descrierii posturilor cerute de misiune, ci candidaturile polițiștilor care iau note mai bune la testarea de limbă străină.

Nu este o problemă faptul că sunt promovați cei cu note bune, dar este o problemă că respectivul criteriu – cunoașterea limbii străine, este lipsit de importanță pentru misiune, care se așteaptă ca toți candidații să cunoască bine o limbă străină. Așadar, doar pentru a rezuma acest articol, MAI și polițiștii depun un efort considerabil și consumă resurse importante pentru a face o selecție irelevantă, care dezavantajează polițiștii în competiția cu colegii din străinătate. Muncă în zadar, pentru că pierde toată lumea, nu numai MAI și polițiștii, ci și România (la capitolul realizarea angajamentelor în fața partenerilor europeni) și misiunile internaționale (în ceea ce privește resursele pe care le au la dispoziție). Și acum să prezentăm în detaliu situația.

După cum spuneam, în cadrul procedurilor de selecție desfășurate la nivelul MAI departajarea candidaților pentru trimiterea aplicațiilor către misiune se face pe baza notei obținute la testarea la limba străină. Acest criteriu, deși relevant, nu reprezintă ca pondere pentru comisia internațională de selecție a personalului misiunii decât maxim 10% din punctajul total al evaluării fiecărui candidat rezultat în urma probelor administrate de comisie, după cum rezultă din Instrucțiunile Comandantului Operațiunilor Civile privind Procedurile de Selecție pentru Misiunile Civile CSDP Ares(2017)2184823 – 27/04/2017:

4.5 The criteria used during this phase shall be weighted by the Selection Panel in accordance with the requirements of the particular post with a total maximum of 100. Weight for the language criterion should not exceed 10%. Weight for the knowledge of CSDP, EU Institutions and the Mission criterion should not exceed 15%. For all the other criteria, weight for a single criterion should not exceed 30%.

Prin aplicarea pentru departajare, respectiv pentru trimiterea candidaturilor, a unui criteriu apreciat de comisia internațională de selecție cu maxim 10% din ponderea evaluării candidaților, sunt afectate în mod semnificativ atât echitatea și egalitatea de șanse a participanților, raportat la obiectivele misiunilor și la condițiile din descrierea funcțiilor, definite prin criteriile de selecție, precum și obiectivele naționale de creștere a contribuției României la misiunile CSDP. Ilustrative pentru această politică neactualizată de transmitere a candidaturilor sunt ratele foarte scăzute de selecție a candidaților MAI de către misiunile desfășurate sub egida CSDP.

În vederea asigurării unui mecanism echitabil și eficient de selecție, în conformitate cu condițiile din fișele posturilor transmise prin apelurile de candidaturi, modalitatea cea mai logică și practică ar fi ca MAI să transmită toate aplicațiile candidaților care obțin minim nota 7 la testarea la limba străină , cu precizarea către Capacitatea Civilă de Planificare si Conducere (CPCC) a Uniunii Europene a numărului maxim de candidați care va fi secondat. Astfel, se lasă la aprecierea misiunii clasificarea candidaților și selecția celor mai calificați, pe baza fișei posturilor și priorităților misiunii, în limita numărului maxim de candidați care poate fi secondat de către România.

Acest mecanism este posibil și foarte convenabil pentru CPCC și misiuni întrucât mărește considerabil rezerva de candidați secondați, făcând posibilă o selecție adecvată, în conformitate cu cerințele din apelurile de candidaturi, pentru posturile indicate în opțiunile candidaților, și permite valorificarea etapei de verificare a compatibilității candidaților din rezervă cu cerințele funcțiilor secondate la care nu au fost înregistrate opțiuni sau cu cerințele funcțiilor esențiale care devin vacante neplanificat, pe timpul apelului de candidaturi. În plus, mecanismul indicat mai sus este compatibil cu principiile Compactului Civil CSDP și cu angajamentul României, alături de celelalte State Membre, de a oferi o contribuție crescută, în mod individual sau în colaborare, la misiunile din cadrul CSDP.

Am testat această propunere cu polițiștii interesați să participe la misiuni internaționale, printr-un sondaj, și a rezultat că 87% dintre respondenți consideră că Normele Metodologice DGAERI-DGMRU nu le asigură egalitatea de șanse pe durata selecției, iar 90% consideră că aceste norme nu mai sunt adaptate realităților din misiunile CSDP.

De asemenea, 95% dintre respondenți susțin propunerea SIPOL de a transmite toate aplicațiile candidaților care obțin minim nota 7 la testarea la limba străină , cu precizarea către Capacitatea Civilă de Planificare si Conducere (CPCC) a Uniunii Europene a numărului maxim de candidați care va fi secondat, iar 91% dintre participanții la sondaj se declară de acord să își suporte costurile cu vizita medicală, pentru a le fi trimise candidaturile către misiune.

Propunerea SIPOL de a trimite toate candidaturile polițiștilor care obțin minim 7 la testarea la limba străină, este de natură nu doar de a restabili egalitatea de șanse în competiția internă la nivelul MAI și în competiția internațională la nivelul misiunii, ci și de a genera economii la bugetul de stat și reducerea efortului administrativ asociat selecției.

Majoritatea polițiștilor interesați să participe la misiuni internaționale sunt dispuși să acopere din surse proprii costurile cu vizita medicală. Acest lucru va duce la economii față de sistemul aplicat în prezent, iar pentru evitarea plasării acestor costuri exclusiv în sarcina candidaților, cheltuielile cu vizita medicală se pot deconta exclusiv celor care sunt selecționați de misiunea internațională.

De asemenea, dacă se acceptă inițiativa de a trimite către misiune aplicațiile candidaților care obțin minim nota 7 la testarea la limba străină, această testare, pentru toți candidații, pentru fiecare apel de contribuții, devine redundantă. Nota la limba străină poate rămâne valabilă o anumită perioadă (1 sau 2 ani), întrucât competențele de utilizare a unei limbi străine nu se pierd într-un interval scurt. În consecință, pentru unele apeluri de candidaturi, la care toți cei care se înscriu au deja promovată testarea la limba străină, nu mai este necesară organizarea unei noi sesiuni de examinare.

Prin combinarea celor două abordări se reduce în mod semnificativ consumul de resurse financiare, materiale și umane la nivelul MAI. Mai mult, trimiterea candidaturilor se poate realiza și în 24 de ore de la depunerea documentației de către personalul eligibil, cu efect deosebit de benefic privind contribuția României la susținerea misiunilor sub egida UE.

Deja am semnalat MAI prin două petiții acestă situație și așteptăm cu interes răspunsul lor. SIPOL va continua demersurile pentru asigurarea egalității de șanse și susținerea polițiștilor care doresc să își dezvolte cariera în cadrul instituțiilor și misiunilor internaționale, următoarele subiecte pe care le vom aborda fiind facilitarea participării în calitate de expert vizitator și de membru al echipelor specialziate.

Contractele succesive de muncă în misiunile CSDP

Personalul internațional contractat în misiunile CSDP își desfășoară activitatea în baza unui contract de muncă (employment contract). Frecvent, aceste contracte sunt prelungite succesiv, pe durata mandatului misiunii sau, după caz, în funcție de necesități, pe durate mai scurte.

Încheierea unor contracte de muncă succesive ar putea genera dreptul la un contract de muncă pe durată nedeterminată, în anumite condiții. Spunem “ar putea” pentru că în practică acest drept nu a fost acordat, până în prezent, dar există o serie de elemente care pot justifica reclasificarea unui contract pe durată determinată într-un contract pe durată neteterminată, o procedură de acest tip fiind în derulare la Curtea Generală a Uniunii Europene (General Court of the European Union).

Un element important în analiza acestei situații este limitarea prin lege a numărului maxim de contracte de muncă pe durată determinată, o măsură pentru protecția socială și profesională a lucrătorului. În legislația majorității statelor membre UE este prevăzut faptul că după încheierea unui anumit număr de contracte de muncă pe durată determinată (până la 4 contracte, în legislația analizată de noi), în mod succesiv și fără întreruperi, următorul contract, în mod obligatoriu, va fi pe durată nedeterminată.

În România, conform Codului Muncii:

(4) Intre aceleasi parti se pot incheia succesiv cel mult 3 contracte individuale de munca pe durata determinata.
(5) Contractele individuale de munca pe durata determinata incheiate in termen de 3 luni de la incetarea unui contract de munca pe durata determinata sunt considerate contracte succesive si nu pot avea o durata mai mare de 12 luni fiecare.

Capitolul VI, Art. 82 din Legea 53/2003 privind Codul Muncii, actualizată

În Belgia este premisă încheierea în mod succesiv a până la 4 contracte de muncă, cu condiția ca durata cumulată a acestora să nu depșească 2 ani sau, cu autorizare din partea Consiliului Serviciilor de Inspecție pentru Legislație Socială, maxim 3 ani.

În Germania este permisă încheierea unui număr de maxim 3 contracte cu durată determinată, dar perioada totală a acestora nu trebuie să depășească 2 ani.

În Italia, noi modificări ale legislației muncii au restrâns domeniul de aplicare al contractelor de muncă cu durată determinată, astfel încât, prin Decretul Lege 87/2018, un contract cu durată determinată poate avea maxim 12 luni și poate fi extins, în mod justificat, o singură dată cu încă 12 luni.

La nivelul statelor membre UE, există o abordare comună și coerentă în sensul limitării numărului de contracte de muncă cu durată determinată care pot fi încheiate succesiv, limitării duratei maxime pe care pot fi încheiate aceste contracte de muncă și transformarea în contracte cu durată neterminată, după epuizarea limitei prevăzută de lege.

Un alt element este dat de situația juridică a contractului de muncă, încheiat între personalul internațional și Șeful Misiunii (Head of Mission). Într-o investigație a European Ombutsman, care a încercat să stabilească cine este autoritatea responsabilă pentru plângerile administrative privind situația personalului (întreruperea contractelor, stabilirea unor grade/trepte de o manieră netransparentă, impunerea unor limite de vârstă pentru menținerea în misiune etc.), au fost asumate responsabilități de către instituțiile europene doar cu privire la controlul bugetar. Un punct de vedere interesant a fost transmis de Comisie, care a precizat: “As regards international staff, the employment contract is subject to the law applicable in the country of origin of the staff member.” Concluzia investigației a fost că, pentru următoarele plângeri administrative privind situația personalului, Ombutsmanul se va adresa High Representative/EEAS (notă: neregulile privind managementul resurselor umane sunt incluse în categoria all other allegations of maladministration). Textul complet al deciziei este disponibil pe websiteul European Ombutsman.

Contractele de muncă încheiate în prezent, la nivelul misiunilor CSDP, au următoarele mențiuni la secțiunea Dispute Settlement: “Disputes arising out or relating to this contract shall be referred to the jurisdiction of the Court of Justice of the European Union pursuant to Article 272 of the Treaty on the Functioning of the European Union”.

Discordanța dintre punctul de vedere al Comisiei, privind aplicabilitatea legislației naționale din statul de origine al lucrătorului (din contractele anterioare) și prevederea actuală privind jurisdicția CJUE a fost clarificată de către CJUE care, în apel, a decis că, în cazul în care pentru un angajat al unei misiuni CSDP există o serie succesivă de contracte, iar ultimul contract conține prevederea că este aplicabilă jurisdicția CJUE, pentru această situație CJUE sa va pronunța cu privire la disputa dintre angajat și misiunea CSDP, luând în considerare toate contractele.

Textul complet al deciziei este disponibil pe website-ul CJUE și, împreună cu opinia Avocatului General, oferă o imagine foarte precisă a situației legale a contractelor de muncă din misiunile CSDP, mai ales pentru cazurile de prelungire succesivă, cu mențiuni diferite privind jurisdicția.

Cazul care se află în prezent la CJUE (L.J vs. EEAS/EULEX Kosovo) vizează reclasificarea contractului pe durată determinată într-un contract pe durată nedeterminată. Pe scurt (detaliile sunt disponibile în textul deciziei), L.J. fost personal internațional contractat al EULEX Kosovo, cu o vechime de 20 ani în misiuni CSDP, a avut 11 contracte pe durată determinată cu EULEX Kosovo în perioada 5.04.2010 – 14.11.2014. L.J. solicită reclasificarea relațiilor contractuale ca fiind contracte de muncă cu durată nedeterminată, compensații pentru pagubele suferite ca rezultat al utilizării abuzive a contractelor de muncă cu durată determinată și a concedierii, precum și compensații pentru faptul că a fost discriminat.

Având în vedere că legislația națională în majoritatea statelor membre UE limitează numărul de contracte cu durată determinată și durata cumulată a acestora, există posibilitatea ca CJUE să admită, în parte, pretențiile în acest caz.

Situația neclară și chiar contrară legislației din majoritatea statelor membre UE a contractelor de muncă pentru personalul internațional contractat din misiunile CSDP este cunoscută la nivelul EEAS, existând interes pentru rezolvarea situației. În CSDP Compact este stabilită ca prioritate:

10. Enhance Human Resources management by inter alia: […]
b. Inviting the High Representative to work together with the Commission services, the Council and the Member States on the review of the employment status of international contractual staff

Conclusions of the Council and of the Representatives of the Governments
of the Member States, meeting within the Council, on the establishment of
a Civilian CSDP Compact

În Planul de Acțiune al CSDP Compact, care ar trebui să fie disponibil în prima jumătate a anului 2019, vor fi definite mai clar responsabilitățile pentru realizarea sarcinii de mai sus

În lipsa altor elemente, la momentul scrierii acestei sinteze (aprilie 2019), nu putem decât specula că cea mai avantajoasă posibilă soluție ar fi adoptarea unui statut similar cu cel al agenților contractuali din EEAS, cu un grup funcțional nou definit pentru personalul care îndeplinește activități în misiunile CSDP, Function Group “E”. Posturile ar putea fi grupate, conform specializării, într-o divizie operațională și o divizie administrativă. Această abordare a fost deja implementată într-o altă agenție europeană, așadar nu ar exista impedimente de natură legală în adaptarea unui model similar. În opinia noastră, acest model ar fi benefic pentru că asigură atât o stabilitate pe termen mediu în funcție, cât și o protecție socială, economică și profesională a lucrătorilor, aliniată la standardele minime existente în UE, concomitent cu menținerea unei flexibilități în ceea ce privește managementul resurselor umane.

Echipa SIPOL lucrează la un document cu propuneri pe care îl vom trimite prin federațiile sindicale europene la care suntem afiliați către Comisia Europeană, iar în România îl vom trimite către MAE. Ne vom coordona și cu partenerii noștri pentru a fi comunicat autorităților responsabile din alte state membre. Pentru definitivarea propunerilor noastre așteptăm Planul de Acțiune al CSDP Compact, precum și primele reacții la comunicarea informală pe această temă pe care am transmis-o unor organizații sindicale și profesionale din străinătate.

Sursele informațiilor prezentate în articol:
http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&amp
;docid=200948&pageIndex=0&doclang=EN&mode=req&
dir=&occ=first&part=1
http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?
text=&docid=203608&pageIndex=0&doclang=EN&
mode=req&dir=&occ=first&part=1
https://www.ombudsman.europa.eu/en/decision/en/51481
http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-14305-2018-INIT/en/pdf
https://gettingthedealthrough.com/area/18/jurisdiction
/31/labour-employment-2017-belgium/
https://www.dlapiper.com/en/belgium/insights/publications
/2017/10/be-aware-sep-2017-employment/#2 https://www.belgium.be/fr/emploi/contrats_de_travail/
types_de_contrats/duree_du_contrat/duree_determinee/
http://www.emploi.belgique.be/defaultTab.aspx?id=42172
https://www.wbs-law.de/eng/doing-business-germany/employment-
law/contracts-of-employment/
https://www.beiten-burkhardt.com/en/blogs/fixed-term-employment-contracts-under-german-law
https://www.taylorvinters.com/article/italy-new-rules-
for-fixed-term-contracts-and-temporary-agency-work/

Sursa imaginii:
https://www.idrivelogistics.com/1-2/contract-icon/