Munca în zadar(2): Nelegalitatea Normelor metodologice nr. 111424/47717 privind selecționarea, pregătirea, încadrarea și trimiterea în misiuni internaționale a personalului MAI

De prea mult timp drepturile profesionale ale polițiștilor și altor categorii de personal MAI au fost sistematic încălcate prin Normele metodologice nr. 111424/47717 privind selecționarea, pregătirea, încadrarea și trimiterea în misiuni internaționale a personalului Ministerului Afacerilor Interne. SIPOL a sesizat în repetate rânduri cu privre la aceste disfuncții, dar nu au fost luate măsuri de remediere.

Pentru protecția drepturilor membrilor de sindicat cărora, în continuare, nu li se respectă egalitatea de șanse și nu li se asigură garanții adecvate în ceea ce privește transparența și predictibilitatea procedurii de selecție și trimitere în misiune, SIPOL are obligația statutară de a întreprinde toate demersurile, conform legii, în vederea constatării nelegalității normelor existente și înlocuirii acestora cu un ordin de ministru privind selecționarea, pregătirea, încadrarea și trimiterea în misiuni internaționale, adaptat noilor realități internaționale și întocmit cu respectarea principiilor legalității, imparțialității, obiectivității, transparenței, eficienței, responsabilității și predictibilității.

Elemente de context

Normele metodologice nr. 111424/47717 privind selecționarea, pregătirea, încadrarea și trimiterea în misiuni internaționale a personalului MAI au fost emise în temeiul art. 5 din Ordinul ministrului internelor nr. 135 din 01.09.2001 privind înființarea Statului de organizare cu posturile pentru încadrarea personalului din unitățile MAI care desfășoară misiuni în străinătate.

Normele metodologice au fost modificate și completate de câteva ori din 2001, în funcție de evoluțiile cadrului internațional de participare la misiuni în afara teritoriului statului român și de viziunea, interesele și interpretările avute în cazuri concrete apărute în desfășurarea misiunilor internaționale. Cea mai recentă modificare a Normelor, a fost realizată prin Dispoziția comună nr. II/17965 din 07.05.2019, a fost emisă de directorii DGAESRI și DGMRU, în baza următoarelor prevederi legale:

• Art. 14 alin (3) din Regulamentul de organizare și funcționare al DGMRU;
• Art. 9 din Regulamentul de organizare și funcționare al DGAESRI, aprobat prin OMAI nr. 163/2016;
• Art. 24 lit. (e) din OMAI nr. 120/2010 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară în direcțiile generale și direcțiile din Aparatul Central al MAI.

Așadar, în afară de ROF-urile celor două direcții emitente, baza legală a emiterii unor modificări pentru Normele metodologice nr. 111424/47717/2001 este reprezentată de un articol care prevede că:

Activitățile şi sarcinile ce revin direcțiilor generale/direcțiilor se stabilesc corespunzător funcțiilor și nivelurilor ierarhice şi se materializează în: […]
e) dispozițiile șefilor unităților aparatului central, necesare reglementării unor activități punctuale în cadrul acestora, obligatorii pentru personalul din subordine.

Din analiza articolului invocat ca bază legală pentru Normele metodologice nr. 111424/47717/2001 rezultă fără echivoc că acestea, fiind emise ca dispoziții, au aplicabilitate și sunt obligatorii doar pentru personalul propriu al DGMRU și DGAESRI, nicidecum pentru întregul personal al Ministerului Afacerilor Interne.

Disfuncții în gestionarea contribuției MAI la misiuni internaționale

Participarea Ministerului Afacerilor Interne la misiuni și operații internaționale este reglementată prin Legea nr. 121/2011, misiunile și personalul disponibil fiind prevăzute în Planuri de forțe întocmite anual și aprobate prin Hotărâri ale CSAT.
În cuprinsul Dispoziției comune nr. II/17965 din 07.05.2019, art. 5 al Normelor metodologice se modifică astfel:

La primirea, de către Ministerul Afacerilor Interne, a solicitărilor privind asigurarea de efective pentru operații multinaționale, ori în situația organizării unor misiuni de cooperare internațională, DGAESRI va proceda la elaborarea unei Note privind fundamentarea deciziei de oportunitate de participare la misiune, ținând cont de anumite criterii (prezența MAI în zona de operații, numărul de posturi alocate conform Planului de Întrebuințare a Forțelor pe anul în curs, numărul de candidaturi aflate pe circuitul de avizare, situația securitară din zona de misiune, nivelul funcției vacante, menținerea unui echilibru în zona de misiune vizată), Notă ce va fi supusă aprobării secretarului de stat pentru relația cu Parlamentul și relații internaționale.

Așadar, ulterior aprobării pe care MAI o obține în CSAT pentru Planul de Forțe aferent unui an calendaristic, la care contribuie toate structurile instituției care asigură personal pentru misiuni și operații internaționale, printr-o Notă de oportunitate, DGAESRI reconfigurează contribuția MAI la misiuni și operații, cu aprobarea doar la nivelul secretarului de stat coordonator. Această modificare lipsită de transparență inter și intra instituțională a contribuției MAI, asumată doar de DGAESRI, nu se realizează nici cu avizul DGMO, alături de care Planul de Forțe este întocmit și promovat către CSAT, nici cu avizul DGMRU, structura care derulează procesul de selecție la nivelul MAI. Mai mult decât atât, reconfigurarea nu se realizează prin consultarea sau cu avizul MAE și nici nu este notificat CSAT. La o petiție anterioară a SIPOL(1), în care au fost semnalate alte disfuncționalități și interpretări eronate, DGAESRI a răspuns că:

Participarea MAI la misiuni și operații în afara teritoriului statului român sub egida ONU, UE, OSCE și NATO, se realizează în baza Hotărârilor CSAT privind forțele și mijloacele MAI care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român pentru anul în curs. În aceste documente este proiectat efortul operațional, la nivel strategic, al MAI, pentru participarea la misiuni și operații în care sunt prevăzute orientările strategice ale Ministerului Afacerilor Externe în ceea ce privește contribuția României la asigurarea unui climat de securitate european și internațional, precum și numărul maxim de personal MAI care poate participa la astfel de misiuni.

Răspunsul DGAESRI din adresa nr. 739926 din 14.02.2020

Afirmațiile DGAESRI din acest răspuns sunt întru totul corecte. Tot DGAESRI procedează însă exact contrar celor comunicate oficial, prin eludarea circuitelor de aprobare, aducând astfel prejudicii nu doar personalului MAI interesat de participarea la misiuni internaționale, ci, în primul rând, instituției, prin gestionarea defectuoasă a reprezentării externe.

În anul 2020, prin intermediul DGMRU au fost publicate câteva cereri de contribuție pentru misiuni internaționale, în toate adresele de informare a personalului cu privire la posturile disponibile fiind menționată Nota de oportunitate pe care o realizează DGAESRI. Această Notă nu apare alături de toate anunțurile, însă membrii de sindicat ne-au semnalat că este disponibilă ca anexă a adreselor de mediatizare a cererilor de contribuție pentru EUMM Georgia, EUCAP Somalia și EUBAM Moldova-Ucraina.

În cazul EUMM Georgia, prin Nota de oportunitate privind eliberarea în sistem a cererii de contribuții primită din partea Serviciului European de Acțiune Externă se realizează mai mult decât ce este precizat în titlu. În Notă, deși în cuprinsul ei sunt prezentate numărul de posturi scoase la concurs în cadrul EUMM Georgia (respectiv 29), termenul de transmitere, prezența MAI în zona de misiune și situația de securitate, spre final se menționează că MAI va transmite o singură candidatură.

Nu este deloc clară legătura de cauzalitate dintre cele prezentate și cele concluzionate, fiind evident doar că la nivelul DGAESRI s-a luat decizia trimiterii unei singure candidaturi pentru cele 29 de posturi secondate în cadrul EUMM Georgia. Echilibrul invocat pentru prezența personalului MAI în zona de misiune Georgia este astfel afectat negativ chiar prin propunerea înaintată.

Practic, DGAESRI a inițiat și supus aprobării secretarului de stat coordonator al afacerilor europene tocmai ruperea echilibrului și continuității contingentelor din misiuni, deoarece pentru alte angajamente situația a fost următoarea: pentru OSCE Ucraina au fost scoase la concurs 5 locuri din 11 libere pe care MAI le avea disponibile pentru respectiva misiune, pentru EUPOL COPPS – 4 din 10, pentru EUAM Ucraina – 3 din 6, pentru EUCAP Somalia – 2 din 4. Exemplele pot continua.

DGAESRI gestionează contrar principiilor de bază ale serviciului public – imparțialitate, obiectivitate, transparență, eficiență, responsabilitate, predictibilitate – nu doar numărul de candidați, ci și întreaga prezență a MAI în misiuni, deoarece prin Note de oportunitate de cele mai multe ori nepublicate alături de anunțurile de concurs (contrar principiilor transparenței și responsabilității), numeroase apeluri de candidaturi pentru misiuni internaționale nu au fost aduse la cunoștința cadrelor MAI (contrar principiilor imparțialității, obiectivității, predictibilității), decizia de nemediatizare fiind luată și asumată la nivel DGAESRI, fără consultarea altor structuri MAI sau a MAE și notificarea CSAT.

Semnalăm faptul că DGAESRI/SREMI nu are în competențele cuprinse în propriul Regulament de Organizare și Funcționare întocmirea acestor Note de oportunitate. Semnalăm de asemenea faptul că Normele metodologice nr. 111424/47717/2001, cu modificările și completările ulterioare, nu au fost niciodată publicate în cadrul MAI în formă consolidată.

Elemente tehnice privind cadrul normativ

Cadrul normativ intern reprezentat de Normele Metodologice nr. 111424/47717/2001 este unul depășit, cu numeroase prevederi neclare, care a suferit numeroase modificări și completări, fără a ține seama, de cele mai multe ori de punctele de vedere ale instituțiilor care contribuie cu personal pentru misiuni internaționale și nici de realitățile actuale sau de provocările mediului de securitate internațional, context în care este necesară o reformă serioasă a proceselor instituționale privind activitățile de recrutare, selecție, pregătire de bază și participare efectivă la misiunile internaționale.

Dintre problemele semnalate și identificate în activitatea curentă se evidențiază:

  • Documentul este semnat la nivel de direcții generale din Aparatul Central al MAI și nu la nivel de ministru, fără caracter de opozabilitate față de polițiștii care au depus numeroase cereri de chemare în judecată aflate pe rolul instanțelor de contencios administrativ și fiscal;
  • Nereglementarea unor situații cu impact în activitatea de recrutare, selecție, pregătire și participare efectivă la misiuni: printre criteriile / condițiile generale de participare la activitatea de pregătire de bază și/sau la misiuni nu se regăsesc situațiile în care candidații se află în perioada de stagiu / probă / tutelă profesională, în curs de cercetare disciplinară (conform prevederilor Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare), sau sunt la dispoziția unității când a fost pusă în mișcare acțiunea penală ori când au fost trimiși în judecată;
  • Neaplicabilitatea condiției de nu fi fost declarat anterior de 2 ori „respins” la evaluările personalului efectuate de echipele internaționale (în referire strictă la echipa Națiunilor Unite de Selecție, Asistență și Evaluare – Selection, Assistance and Assessment Team) pentru procedurile de selecție organizate în vederea ocupării unor posturi vacante în cadrul misiunilor sub egida Uniunii Europene sau OSCE, întrucât, în aceste cazuri, selecția efectivă a candidaților pentru participarea la misiuni reprezintă atributul exclusiv al organizației europene responsabile de planificarea, implementarea și coordonarea misiunilor, MAI revenindu-i doar sarcini de recrutare, preselecție și de instruire de bază a personalului propriu;
  • Limitarea/restrângerea ariei de selecție în ceea ce privește participarea la misiunile sub egida ONU prin aplicarea condiției de nu fi fost declarat, anterior, de două ori „respins” la evaluările personalului efectuate de echipele internaționale, în contextul în care organizația internațională nu impune acest lucru;
  • Atitudinea discreționară a unor șefi de unități în ceea ce privește aprobarea participării personalului propriu, atât la activitatea de pregătire de bază, cât și la misiunile internaționale (în acest sens putem exemplifica situațiile în care unii șefi aprobă în mod selectiv participarea la cursul de pregătire de bază – din doi candidați aprobă participarea doar pentru unul, fără a motiva această decizie în mod obiectiv, situațiile în care condiționează aprobarea participării la procedurile de selecție pentru admiterea la curs de neparticiparea ulterioară la misiuni internaționale sau refuzul, nejustificat, de a aproba participarea personalului din subordine la cursul de pregătire de bază și/sau la misiunile internaționale);
  • Inexistența unor prevederi instituționale referitoare la organizarea activității de instruire, atât la plecarea în misiune, cât și la încheierea turului de serviciu (briefing/debriefing), a personalului MAI în contextul în care aceste activități au o importantă deosebită în ceea ce privește participarea efectivă a polițiștilor și jandarmilor la misiuni în afara teritoriului statului român.

Prin adoptarea Legii nr. 121 din 15 iunie 2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român (care a înlocuit Legea nr. 42/2004 privind participarea forțelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român) a fost stabilit cadrul normativ general privind participarea personalului din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională la misiuni în afara teritoriului României; actul normativ, adaptat la realitățile actuale, cu prevederi în concordanță cu angajamentele asumate de România în plan internațional urma să asigure o abordare unitară, integrată și coerentă a procesului de participare la misiunile internaționale.

Cu toate acestea, în mod sistematic, Direcția Generală Juridică din MAI a susținut punctul de vedere potrivit căruia, atât prevederile cuprinse în Legea nr. 42/2004, cât și cele din Legea nr. 121/2011 nu sunt aplicabile/opozabile și funcționarilor publici cu statut special – polițiști din cadrul MAI, ci doar militarilor și personalului civil, situație care a cauzat, în mod cert, o inegalitate de tratament cu privire la polițiști, în ceea ce privește participarea acestora la categoriile de misiuni reglementate de cele două legi, rezultând în fapt o abordare neunitară, în afara spiritului legii, cu două măsuri diferite a procesului de participare a personalului MAI la misiuni internaționale, fapt ce a afectat, în mod direct, drepturile de personal și salariale de care polițiștii ar fi trebuit sa beneficieze legal, pe timpul participării la misiuni internaționale.

Acest tratament diferențiat a fost recunoscut, în mod constant, de către instanțele române de judecată, prin pronunțări asupra numeroaselor cereri de chemare în judecată, în contencios administrativ – fiscal, depuse de către foști participanți la misiuni internaționale, în sensul recunoașterii opozabilității prevederilor celor două acte normative și funcționarilor publici cu statut special – polițiști din cadrul MAI.

Sistemul de preselectare a personalului MAI în vederea transmiterii candidaturilor pentru misiuni sub egida UE și OSCE

În cadrul procedurilor de preselecție (2) desfășurate în cadrul MAI, departajarea candidaților pentru trimiterea aplicațiilor către misiuni se face pe baza notei obținute la testarea la limba străină. Acest criteriu, deși relevant, nu reprezintă ca pondere pentru comisia internațională de selecție a personalului pentru misiune decât maxim 10% din punctajul total al evaluării fiecărui candidat rezultat în urma probelor administrate de comisie, după cum rezultă din Instrucțiunile Comandantului Operațiunilor Civile privind Procedurile de Selecție pentru Misiunile Civile:

4.5 The criteria used during this phase shall be weighted by the Selection Panel in accordance with the requirements of the particular post with a total maximum of 100. Weight for the language criterion should not exceed 10%. Weight for the knowledge of CSDP, EU Institutions and the Mission criterion should not exceed 15%. For all the other criteria, weight for a single criterion should not exceed 30%.

Instrucțiunile Comandantului Operațiunilor Civile privind Procedurile de Selecție pentru Misiunile Civile CSDP Ares(2017)2184823 – 27/04/2017

Prin aplicarea pentru departajare, respectiv pentru trimiterea candidaturilor, a unui criteriu apreciat de comisia internațională de selecție cu maxim 10% din ponderea evaluării candidaților, sunt afectate în mod semnificativ atât echitatea și egalitatea de șanse a participanților, raportat la obiectivele misiunilor și la condițiile din descrierea funcțiilor, definite prin criteriile de selecție, precum și obiectivele naționale de creștere a contribuției României (3) la misiunile UE și OSCE.

Ilustrative pentru această politică neactualizată de transmitere a candidaturilor sunt ratele foarte scăzute de selecție a candidaților MAI de către misiunile desfășurate sub egida UE și OSCE.

În vederea asigurării unui mecanism echitabil și eficient de selecție, în conformitate cu condițiile din fișele posturilor transmise prin apelurile de candidaturi, SIPOL a adresat DGAESRI rugămintea să analizeze oportunitatea de a se transmite toate aplicațiile candidaților care obțin minim nota 7 la testarea la limba străină(4), cu precizarea către organizația internațională a numărului maxim de candidați care va fi secondat. Astfel, se lasă la aprecierea organizației/misiunii clasificarea candidaților și selecția celor mai calificați, pe baza fișei posturilor, priorităților misiunii și performanței individuale la testele scrise și interviurile susținute, în limita numărului maxim de candidați care poate fi secondat de către România.

Acest mecanism este posibil și foarte convenabil pentru organizațiile internaționale, întrucât mărește considerabil rezerva de candidați secondați, făcând posibilă o selecție adecvată, în conformitate cu cerințele din apelurile de candidaturi, pentru posturile indicate în opțiunile candidaților, și permite valorificarea etapei de verificare a compatibilității candidaților din rezervă cu cerințele funcțiilor secondate la care nu au fost înregistrate opțiuni sau cu cerințele funcțiilor esențiale care devin vacante neplanificat, pe timpul apelului de candidaturi. În plus, mecanismul indicat mai sus este compatibil cu principiile Compactului Civil CSDP și cu angajamentul României, alături de celelalte State Membre, de a oferi o contribuție crescută, în mod individual sau în colaborare, la misiunile din cadrul CSDP.

În continuarea susținerii celor expuse, apreciem că numărul de candidaturi pe care MAI le transmite prin intermediul MAE pentru misiuni internaționale nu este reglementat nici de Hotărâri CSAT, nici de documentele de planificare realizate la nivelul instituției și cu atât mai puțin prin Note de oportunitate prevăzute doar în Normele metodologice comune nr. 111424/47717/2001, invocate în procesele interne de selecție

Valorificarea expertizei personalului MAI care a participat la misiuni internaționale

În prezent nu există niciun sistem de înregistrare/monitorizare/evaluare a domeniilor de expertiză sau competențelor profesionale pe care personalul MAI participant la misiuni internaționale le-a dezvoltat pe durata misiunilor. De asemenea, nu există niciun fel de măsură sau mecanism formal pentru evaluarea expertizei personalului MAI care a participat la misiuni internaționale, în raport cu prioritățile MAI sau ale altor instituții din domeniul ordinii publice, apărării și siguranței naționale, în vederea valorificării expertizei sau competențelor profesionale dobândite pe durata misiunii.

SIPOL a adresat un set de întrebări, cu asigurarea transparenței și anonimității, către 235 de participanți la misiuni internaționale din care rezultă neechivoc că majoritatea participanților (87.7% dintre respondenți) nu a fost niciodată contactată de conducerea profesională/o structură din unitatea în care își desfășoară activitatea sau din MAI pentru a identifica modalități de valorificare a expertizei, deși sunt dispuși să își asume funcții care le-ar permite acest lucru (84.7%). O parte dintre respondenți ne-a indicat nu doar că nu a existat nicio intenție de valorificare a expertizei lor profesionale, ci că au fost marginalizați profesional la revenirea din misiunile internaționale.

Situația este de o gravitate extremă, indicând nu doar dezinteres profund pentru valorificarea resursei umane, ci, în multe situații, chiar rea-voință.
Având în vedere declarațiile ministrului afacerilor interne, cu ocazia acordării unor distincții participanților la misiuni internaționale, în ceea ce privește intențiile domniei sale de a valorifica expertiza participanților la misiuni internaționale, această problematică va face subiectul unei petiții, fundamentate pe răspunsurile unui grup semnificativ de participanți la misiuni internaționale, către ministrul afacerilor interne.

Măsuri pentru remedierea deficiențelor

Constatarea faptului că Normele metodologice nr. 111424/47717/2001 privind selecționarea, pregătirea, încadrarea și trimiterea în misiuni internaționale a personalului MAI sunt aplicate nelegal în cadrul Ministerului Afacerilor Interne pentru întregul personal. Potrivit bazei juridice, aceste Norme sunt aplicabile numai personalului DGMRU și DGAESRI.

Constatarea faptului că Normele metodologice nr. 111424/47717/2001 reglementează Statul S de misiuni internaționale, gestionat de DGMRU, nicidecum întregul proces de selecție, baza legală de emitere nefiind suficientă.

Constatarea faptului că pentru emiterea Normelor metodologice nr. 111424/47717/2001 nu au fost consultate structurile MAI contribuitoare cu personal pentru misiuni și operații în afara statului român, acestea fiind așadar asumate doar de DGMRU și DGAESRI.

Constatarea faptului că Normele metodologice nr. 111424/47717/2001 nu au fost niciodată publicate pentru a li se cunoaște conținutul integral. Acestea nu au normă superioară de reglementare, nu au aviz de legalitate și nici aprobarea conducerii MAI, fiind emise doar pentru soluționarea unor chestiuni de resortul DGMRU și DGAESRI.

Constatarea faptului că DGAESRI/SREMI nu deține competențe prevăzute în ROF pentru întocmirea Notelor de oportunitate prin care se reconfigurează prezența MAI în teatre de operații.

Anularea Normelor metodologice nr. 111424/47717/2001 privind selecționarea, pregătirea, încadrarea și trimiterea în misiuni internaționale a personalului MAI ca fiind nelegal emise și nelegal aplicate.

În mod transparent și prin consultarea structurilor MAI care contribuie cu personal la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, precum și a organizațiilor profesionale și sindicale din cadrul instituției, elaborarea unui Ordin de Ministru ca document de reglementare a activităților privind recrutarea, selecția, pregătirea, încadrarea și trimiterea în misiuni internaționale a personalului MAI, adaptat la realitățile actuale, cu prevederi în concordanță cu angajamentele asumate de România față de organizațiile/organismele cu vocație în domeniul securității internaționale, precum și cu măsuri și responsabilități clare pentru valorificarea expertizei personalului care a participat la misiuni internaționale.

Note de subsol

  1. Răspunsul MAI-DGAESRI la petiția SIPOL, prin adresa nr. 739926 din 14.02.2020.
  2. Selecția este realizată de organizația internațională sub egida căreia se desfășoară misiunea.
  3. Consolidarea rolului şi prezenței naționale în misiunile civile şi operaţiile militare prin participarea la misiuni de monitorizare și gestionare a crizelor din zonele de interes prioritar pentru România reprezintă una din direcţiile de acţiune și principalele modalități de asigurare a securității naționale, așa cum reiese din Strategia Națională de Apărare a României.
  4. Candidații care obțin media peste 7 la testarea de limbă străină desfășurată în cadrul Institutului pentru Studii de Ordine Publică sunt declarați admiși.