Munca în zadar(2): Nelegalitatea Normelor metodologice nr. 111424/47717 privind selecționarea, pregătirea, încadrarea și trimiterea în misiuni internaționale a personalului MAI

De prea mult timp drepturile profesionale ale polițiștilor și altor categorii de personal MAI au fost sistematic încălcate prin Normele metodologice nr. 111424/47717 privind selecționarea, pregătirea, încadrarea și trimiterea în misiuni internaționale a personalului Ministerului Afacerilor Interne. SIPOL a sesizat în repetate rânduri cu privre la aceste disfuncții, dar nu au fost luate măsuri de remediere.

Pentru protecția drepturilor membrilor de sindicat cărora, în continuare, nu li se respectă egalitatea de șanse și nu li se asigură garanții adecvate în ceea ce privește transparența și predictibilitatea procedurii de selecție și trimitere în misiune, SIPOL are obligația statutară de a întreprinde toate demersurile, conform legii, în vederea constatării nelegalității normelor existente și înlocuirii acestora cu un ordin de ministru privind selecționarea, pregătirea, încadrarea și trimiterea în misiuni internaționale, adaptat noilor realități internaționale și întocmit cu respectarea principiilor legalității, imparțialității, obiectivității, transparenței, eficienței, responsabilității și predictibilității.

Elemente de context

Normele metodologice nr. 111424/47717 privind selecționarea, pregătirea, încadrarea și trimiterea în misiuni internaționale a personalului MAI au fost emise în temeiul art. 5 din Ordinul ministrului internelor nr. 135 din 01.09.2001 privind înființarea Statului de organizare cu posturile pentru încadrarea personalului din unitățile MAI care desfășoară misiuni în străinătate.

Normele metodologice au fost modificate și completate de câteva ori din 2001, în funcție de evoluțiile cadrului internațional de participare la misiuni în afara teritoriului statului român și de viziunea, interesele și interpretările avute în cazuri concrete apărute în desfășurarea misiunilor internaționale. Cea mai recentă modificare a Normelor, a fost realizată prin Dispoziția comună nr. II/17965 din 07.05.2019, a fost emisă de directorii DGAESRI și DGMRU, în baza următoarelor prevederi legale:

• Art. 14 alin (3) din Regulamentul de organizare și funcționare al DGMRU;
• Art. 9 din Regulamentul de organizare și funcționare al DGAESRI, aprobat prin OMAI nr. 163/2016;
• Art. 24 lit. (e) din OMAI nr. 120/2010 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară în direcțiile generale și direcțiile din Aparatul Central al MAI.

Așadar, în afară de ROF-urile celor două direcții emitente, baza legală a emiterii unor modificări pentru Normele metodologice nr. 111424/47717/2001 este reprezentată de un articol care prevede că:

Activitățile şi sarcinile ce revin direcțiilor generale/direcțiilor se stabilesc corespunzător funcțiilor și nivelurilor ierarhice şi se materializează în: […]
e) dispozițiile șefilor unităților aparatului central, necesare reglementării unor activități punctuale în cadrul acestora, obligatorii pentru personalul din subordine.

Din analiza articolului invocat ca bază legală pentru Normele metodologice nr. 111424/47717/2001 rezultă fără echivoc că acestea, fiind emise ca dispoziții, au aplicabilitate și sunt obligatorii doar pentru personalul propriu al DGMRU și DGAESRI, nicidecum pentru întregul personal al Ministerului Afacerilor Interne.

Disfuncții în gestionarea contribuției MAI la misiuni internaționale

Participarea Ministerului Afacerilor Interne la misiuni și operații internaționale este reglementată prin Legea nr. 121/2011, misiunile și personalul disponibil fiind prevăzute în Planuri de forțe întocmite anual și aprobate prin Hotărâri ale CSAT.
În cuprinsul Dispoziției comune nr. II/17965 din 07.05.2019, art. 5 al Normelor metodologice se modifică astfel:

La primirea, de către Ministerul Afacerilor Interne, a solicitărilor privind asigurarea de efective pentru operații multinaționale, ori în situația organizării unor misiuni de cooperare internațională, DGAESRI va proceda la elaborarea unei Note privind fundamentarea deciziei de oportunitate de participare la misiune, ținând cont de anumite criterii (prezența MAI în zona de operații, numărul de posturi alocate conform Planului de Întrebuințare a Forțelor pe anul în curs, numărul de candidaturi aflate pe circuitul de avizare, situația securitară din zona de misiune, nivelul funcției vacante, menținerea unui echilibru în zona de misiune vizată), Notă ce va fi supusă aprobării secretarului de stat pentru relația cu Parlamentul și relații internaționale.

Așadar, ulterior aprobării pe care MAI o obține în CSAT pentru Planul de Forțe aferent unui an calendaristic, la care contribuie toate structurile instituției care asigură personal pentru misiuni și operații internaționale, printr-o Notă de oportunitate, DGAESRI reconfigurează contribuția MAI la misiuni și operații, cu aprobarea doar la nivelul secretarului de stat coordonator. Această modificare lipsită de transparență inter și intra instituțională a contribuției MAI, asumată doar de DGAESRI, nu se realizează nici cu avizul DGMO, alături de care Planul de Forțe este întocmit și promovat către CSAT, nici cu avizul DGMRU, structura care derulează procesul de selecție la nivelul MAI. Mai mult decât atât, reconfigurarea nu se realizează prin consultarea sau cu avizul MAE și nici nu este notificat CSAT. La o petiție anterioară a SIPOL(1), în care au fost semnalate alte disfuncționalități și interpretări eronate, DGAESRI a răspuns că:

Participarea MAI la misiuni și operații în afara teritoriului statului român sub egida ONU, UE, OSCE și NATO, se realizează în baza Hotărârilor CSAT privind forțele și mijloacele MAI care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român pentru anul în curs. În aceste documente este proiectat efortul operațional, la nivel strategic, al MAI, pentru participarea la misiuni și operații în care sunt prevăzute orientările strategice ale Ministerului Afacerilor Externe în ceea ce privește contribuția României la asigurarea unui climat de securitate european și internațional, precum și numărul maxim de personal MAI care poate participa la astfel de misiuni.

Răspunsul DGAESRI din adresa nr. 739926 din 14.02.2020

Afirmațiile DGAESRI din acest răspuns sunt întru totul corecte. Tot DGAESRI procedează însă exact contrar celor comunicate oficial, prin eludarea circuitelor de aprobare, aducând astfel prejudicii nu doar personalului MAI interesat de participarea la misiuni internaționale, ci, în primul rând, instituției, prin gestionarea defectuoasă a reprezentării externe.

În anul 2020, prin intermediul DGMRU au fost publicate câteva cereri de contribuție pentru misiuni internaționale, în toate adresele de informare a personalului cu privire la posturile disponibile fiind menționată Nota de oportunitate pe care o realizează DGAESRI. Această Notă nu apare alături de toate anunțurile, însă membrii de sindicat ne-au semnalat că este disponibilă ca anexă a adreselor de mediatizare a cererilor de contribuție pentru EUMM Georgia, EUCAP Somalia și EUBAM Moldova-Ucraina.

În cazul EUMM Georgia, prin Nota de oportunitate privind eliberarea în sistem a cererii de contribuții primită din partea Serviciului European de Acțiune Externă se realizează mai mult decât ce este precizat în titlu. În Notă, deși în cuprinsul ei sunt prezentate numărul de posturi scoase la concurs în cadrul EUMM Georgia (respectiv 29), termenul de transmitere, prezența MAI în zona de misiune și situația de securitate, spre final se menționează că MAI va transmite o singură candidatură.

Nu este deloc clară legătura de cauzalitate dintre cele prezentate și cele concluzionate, fiind evident doar că la nivelul DGAESRI s-a luat decizia trimiterii unei singure candidaturi pentru cele 29 de posturi secondate în cadrul EUMM Georgia. Echilibrul invocat pentru prezența personalului MAI în zona de misiune Georgia este astfel afectat negativ chiar prin propunerea înaintată.

Practic, DGAESRI a inițiat și supus aprobării secretarului de stat coordonator al afacerilor europene tocmai ruperea echilibrului și continuității contingentelor din misiuni, deoarece pentru alte angajamente situația a fost următoarea: pentru OSCE Ucraina au fost scoase la concurs 5 locuri din 11 libere pe care MAI le avea disponibile pentru respectiva misiune, pentru EUPOL COPPS – 4 din 10, pentru EUAM Ucraina – 3 din 6, pentru EUCAP Somalia – 2 din 4. Exemplele pot continua.

DGAESRI gestionează contrar principiilor de bază ale serviciului public – imparțialitate, obiectivitate, transparență, eficiență, responsabilitate, predictibilitate – nu doar numărul de candidați, ci și întreaga prezență a MAI în misiuni, deoarece prin Note de oportunitate de cele mai multe ori nepublicate alături de anunțurile de concurs (contrar principiilor transparenței și responsabilității), numeroase apeluri de candidaturi pentru misiuni internaționale nu au fost aduse la cunoștința cadrelor MAI (contrar principiilor imparțialității, obiectivității, predictibilității), decizia de nemediatizare fiind luată și asumată la nivel DGAESRI, fără consultarea altor structuri MAI sau a MAE și notificarea CSAT.

Semnalăm faptul că DGAESRI/SREMI nu are în competențele cuprinse în propriul Regulament de Organizare și Funcționare întocmirea acestor Note de oportunitate. Semnalăm de asemenea faptul că Normele metodologice nr. 111424/47717/2001, cu modificările și completările ulterioare, nu au fost niciodată publicate în cadrul MAI în formă consolidată.

Elemente tehnice privind cadrul normativ

Cadrul normativ intern reprezentat de Normele Metodologice nr. 111424/47717/2001 este unul depășit, cu numeroase prevederi neclare, care a suferit numeroase modificări și completări, fără a ține seama, de cele mai multe ori de punctele de vedere ale instituțiilor care contribuie cu personal pentru misiuni internaționale și nici de realitățile actuale sau de provocările mediului de securitate internațional, context în care este necesară o reformă serioasă a proceselor instituționale privind activitățile de recrutare, selecție, pregătire de bază și participare efectivă la misiunile internaționale.

Dintre problemele semnalate și identificate în activitatea curentă se evidențiază:

  • Documentul este semnat la nivel de direcții generale din Aparatul Central al MAI și nu la nivel de ministru, fără caracter de opozabilitate față de polițiștii care au depus numeroase cereri de chemare în judecată aflate pe rolul instanțelor de contencios administrativ și fiscal;
  • Nereglementarea unor situații cu impact în activitatea de recrutare, selecție, pregătire și participare efectivă la misiuni: printre criteriile / condițiile generale de participare la activitatea de pregătire de bază și/sau la misiuni nu se regăsesc situațiile în care candidații se află în perioada de stagiu / probă / tutelă profesională, în curs de cercetare disciplinară (conform prevederilor Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare), sau sunt la dispoziția unității când a fost pusă în mișcare acțiunea penală ori când au fost trimiși în judecată;
  • Neaplicabilitatea condiției de nu fi fost declarat anterior de 2 ori „respins” la evaluările personalului efectuate de echipele internaționale (în referire strictă la echipa Națiunilor Unite de Selecție, Asistență și Evaluare – Selection, Assistance and Assessment Team) pentru procedurile de selecție organizate în vederea ocupării unor posturi vacante în cadrul misiunilor sub egida Uniunii Europene sau OSCE, întrucât, în aceste cazuri, selecția efectivă a candidaților pentru participarea la misiuni reprezintă atributul exclusiv al organizației europene responsabile de planificarea, implementarea și coordonarea misiunilor, MAI revenindu-i doar sarcini de recrutare, preselecție și de instruire de bază a personalului propriu;
  • Limitarea/restrângerea ariei de selecție în ceea ce privește participarea la misiunile sub egida ONU prin aplicarea condiției de nu fi fost declarat, anterior, de două ori „respins” la evaluările personalului efectuate de echipele internaționale, în contextul în care organizația internațională nu impune acest lucru;
  • Atitudinea discreționară a unor șefi de unități în ceea ce privește aprobarea participării personalului propriu, atât la activitatea de pregătire de bază, cât și la misiunile internaționale (în acest sens putem exemplifica situațiile în care unii șefi aprobă în mod selectiv participarea la cursul de pregătire de bază – din doi candidați aprobă participarea doar pentru unul, fără a motiva această decizie în mod obiectiv, situațiile în care condiționează aprobarea participării la procedurile de selecție pentru admiterea la curs de neparticiparea ulterioară la misiuni internaționale sau refuzul, nejustificat, de a aproba participarea personalului din subordine la cursul de pregătire de bază și/sau la misiunile internaționale);
  • Inexistența unor prevederi instituționale referitoare la organizarea activității de instruire, atât la plecarea în misiune, cât și la încheierea turului de serviciu (briefing/debriefing), a personalului MAI în contextul în care aceste activități au o importantă deosebită în ceea ce privește participarea efectivă a polițiștilor și jandarmilor la misiuni în afara teritoriului statului român.

Prin adoptarea Legii nr. 121 din 15 iunie 2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român (care a înlocuit Legea nr. 42/2004 privind participarea forțelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român) a fost stabilit cadrul normativ general privind participarea personalului din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională la misiuni în afara teritoriului României; actul normativ, adaptat la realitățile actuale, cu prevederi în concordanță cu angajamentele asumate de România în plan internațional urma să asigure o abordare unitară, integrată și coerentă a procesului de participare la misiunile internaționale.

Cu toate acestea, în mod sistematic, Direcția Generală Juridică din MAI a susținut punctul de vedere potrivit căruia, atât prevederile cuprinse în Legea nr. 42/2004, cât și cele din Legea nr. 121/2011 nu sunt aplicabile/opozabile și funcționarilor publici cu statut special – polițiști din cadrul MAI, ci doar militarilor și personalului civil, situație care a cauzat, în mod cert, o inegalitate de tratament cu privire la polițiști, în ceea ce privește participarea acestora la categoriile de misiuni reglementate de cele două legi, rezultând în fapt o abordare neunitară, în afara spiritului legii, cu două măsuri diferite a procesului de participare a personalului MAI la misiuni internaționale, fapt ce a afectat, în mod direct, drepturile de personal și salariale de care polițiștii ar fi trebuit sa beneficieze legal, pe timpul participării la misiuni internaționale.

Acest tratament diferențiat a fost recunoscut, în mod constant, de către instanțele române de judecată, prin pronunțări asupra numeroaselor cereri de chemare în judecată, în contencios administrativ – fiscal, depuse de către foști participanți la misiuni internaționale, în sensul recunoașterii opozabilității prevederilor celor două acte normative și funcționarilor publici cu statut special – polițiști din cadrul MAI.

Sistemul de preselectare a personalului MAI în vederea transmiterii candidaturilor pentru misiuni sub egida UE și OSCE

În cadrul procedurilor de preselecție (2) desfășurate în cadrul MAI, departajarea candidaților pentru trimiterea aplicațiilor către misiuni se face pe baza notei obținute la testarea la limba străină. Acest criteriu, deși relevant, nu reprezintă ca pondere pentru comisia internațională de selecție a personalului pentru misiune decât maxim 10% din punctajul total al evaluării fiecărui candidat rezultat în urma probelor administrate de comisie, după cum rezultă din Instrucțiunile Comandantului Operațiunilor Civile privind Procedurile de Selecție pentru Misiunile Civile:

4.5 The criteria used during this phase shall be weighted by the Selection Panel in accordance with the requirements of the particular post with a total maximum of 100. Weight for the language criterion should not exceed 10%. Weight for the knowledge of CSDP, EU Institutions and the Mission criterion should not exceed 15%. For all the other criteria, weight for a single criterion should not exceed 30%.

Instrucțiunile Comandantului Operațiunilor Civile privind Procedurile de Selecție pentru Misiunile Civile CSDP Ares(2017)2184823 – 27/04/2017

Prin aplicarea pentru departajare, respectiv pentru trimiterea candidaturilor, a unui criteriu apreciat de comisia internațională de selecție cu maxim 10% din ponderea evaluării candidaților, sunt afectate în mod semnificativ atât echitatea și egalitatea de șanse a participanților, raportat la obiectivele misiunilor și la condițiile din descrierea funcțiilor, definite prin criteriile de selecție, precum și obiectivele naționale de creștere a contribuției României (3) la misiunile UE și OSCE.

Ilustrative pentru această politică neactualizată de transmitere a candidaturilor sunt ratele foarte scăzute de selecție a candidaților MAI de către misiunile desfășurate sub egida UE și OSCE.

În vederea asigurării unui mecanism echitabil și eficient de selecție, în conformitate cu condițiile din fișele posturilor transmise prin apelurile de candidaturi, SIPOL a adresat DGAESRI rugămintea să analizeze oportunitatea de a se transmite toate aplicațiile candidaților care obțin minim nota 7 la testarea la limba străină(4), cu precizarea către organizația internațională a numărului maxim de candidați care va fi secondat. Astfel, se lasă la aprecierea organizației/misiunii clasificarea candidaților și selecția celor mai calificați, pe baza fișei posturilor, priorităților misiunii și performanței individuale la testele scrise și interviurile susținute, în limita numărului maxim de candidați care poate fi secondat de către România.

Acest mecanism este posibil și foarte convenabil pentru organizațiile internaționale, întrucât mărește considerabil rezerva de candidați secondați, făcând posibilă o selecție adecvată, în conformitate cu cerințele din apelurile de candidaturi, pentru posturile indicate în opțiunile candidaților, și permite valorificarea etapei de verificare a compatibilității candidaților din rezervă cu cerințele funcțiilor secondate la care nu au fost înregistrate opțiuni sau cu cerințele funcțiilor esențiale care devin vacante neplanificat, pe timpul apelului de candidaturi. În plus, mecanismul indicat mai sus este compatibil cu principiile Compactului Civil CSDP și cu angajamentul României, alături de celelalte State Membre, de a oferi o contribuție crescută, în mod individual sau în colaborare, la misiunile din cadrul CSDP.

În continuarea susținerii celor expuse, apreciem că numărul de candidaturi pe care MAI le transmite prin intermediul MAE pentru misiuni internaționale nu este reglementat nici de Hotărâri CSAT, nici de documentele de planificare realizate la nivelul instituției și cu atât mai puțin prin Note de oportunitate prevăzute doar în Normele metodologice comune nr. 111424/47717/2001, invocate în procesele interne de selecție

Valorificarea expertizei personalului MAI care a participat la misiuni internaționale

În prezent nu există niciun sistem de înregistrare/monitorizare/evaluare a domeniilor de expertiză sau competențelor profesionale pe care personalul MAI participant la misiuni internaționale le-a dezvoltat pe durata misiunilor. De asemenea, nu există niciun fel de măsură sau mecanism formal pentru evaluarea expertizei personalului MAI care a participat la misiuni internaționale, în raport cu prioritățile MAI sau ale altor instituții din domeniul ordinii publice, apărării și siguranței naționale, în vederea valorificării expertizei sau competențelor profesionale dobândite pe durata misiunii.

SIPOL a adresat un set de întrebări, cu asigurarea transparenței și anonimității, către 235 de participanți la misiuni internaționale din care rezultă neechivoc că majoritatea participanților (87.7% dintre respondenți) nu a fost niciodată contactată de conducerea profesională/o structură din unitatea în care își desfășoară activitatea sau din MAI pentru a identifica modalități de valorificare a expertizei, deși sunt dispuși să își asume funcții care le-ar permite acest lucru (84.7%). O parte dintre respondenți ne-a indicat nu doar că nu a existat nicio intenție de valorificare a expertizei lor profesionale, ci că au fost marginalizați profesional la revenirea din misiunile internaționale.

Situația este de o gravitate extremă, indicând nu doar dezinteres profund pentru valorificarea resursei umane, ci, în multe situații, chiar rea-voință.
Având în vedere declarațiile ministrului afacerilor interne, cu ocazia acordării unor distincții participanților la misiuni internaționale, în ceea ce privește intențiile domniei sale de a valorifica expertiza participanților la misiuni internaționale, această problematică va face subiectul unei petiții, fundamentate pe răspunsurile unui grup semnificativ de participanți la misiuni internaționale, către ministrul afacerilor interne.

Măsuri pentru remedierea deficiențelor

Constatarea faptului că Normele metodologice nr. 111424/47717/2001 privind selecționarea, pregătirea, încadrarea și trimiterea în misiuni internaționale a personalului MAI sunt aplicate nelegal în cadrul Ministerului Afacerilor Interne pentru întregul personal. Potrivit bazei juridice, aceste Norme sunt aplicabile numai personalului DGMRU și DGAESRI.

Constatarea faptului că Normele metodologice nr. 111424/47717/2001 reglementează Statul S de misiuni internaționale, gestionat de DGMRU, nicidecum întregul proces de selecție, baza legală de emitere nefiind suficientă.

Constatarea faptului că pentru emiterea Normelor metodologice nr. 111424/47717/2001 nu au fost consultate structurile MAI contribuitoare cu personal pentru misiuni și operații în afara statului român, acestea fiind așadar asumate doar de DGMRU și DGAESRI.

Constatarea faptului că Normele metodologice nr. 111424/47717/2001 nu au fost niciodată publicate pentru a li se cunoaște conținutul integral. Acestea nu au normă superioară de reglementare, nu au aviz de legalitate și nici aprobarea conducerii MAI, fiind emise doar pentru soluționarea unor chestiuni de resortul DGMRU și DGAESRI.

Constatarea faptului că DGAESRI/SREMI nu deține competențe prevăzute în ROF pentru întocmirea Notelor de oportunitate prin care se reconfigurează prezența MAI în teatre de operații.

Anularea Normelor metodologice nr. 111424/47717/2001 privind selecționarea, pregătirea, încadrarea și trimiterea în misiuni internaționale a personalului MAI ca fiind nelegal emise și nelegal aplicate.

În mod transparent și prin consultarea structurilor MAI care contribuie cu personal la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, precum și a organizațiilor profesionale și sindicale din cadrul instituției, elaborarea unui Ordin de Ministru ca document de reglementare a activităților privind recrutarea, selecția, pregătirea, încadrarea și trimiterea în misiuni internaționale a personalului MAI, adaptat la realitățile actuale, cu prevederi în concordanță cu angajamentele asumate de România față de organizațiile/organismele cu vocație în domeniul securității internaționale, precum și cu măsuri și responsabilități clare pentru valorificarea expertizei personalului care a participat la misiuni internaționale.

Note de subsol

  1. Răspunsul MAI-DGAESRI la petiția SIPOL, prin adresa nr. 739926 din 14.02.2020.
  2. Selecția este realizată de organizația internațională sub egida căreia se desfășoară misiunea.
  3. Consolidarea rolului şi prezenței naționale în misiunile civile şi operaţiile militare prin participarea la misiuni de monitorizare și gestionare a crizelor din zonele de interes prioritar pentru România reprezintă una din direcţiile de acţiune și principalele modalități de asigurare a securității naționale, așa cum reiese din Strategia Națională de Apărare a României.
  4. Candidații care obțin media peste 7 la testarea de limbă străină desfășurată în cadrul Institutului pentru Studii de Ordine Publică sunt declarați admiși.

Vechimea în muncă a polițiștilor care își suspendă raporturile de serviciu pentru participarea la misiuni internaționale (Update 27.05.2021)

Update 27.05.2021

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, ordonanţa de urgenţă privind cumpărarea vechimii în muncă, care stabileşte cadrul legal pentru completarea de către persoanele care nu au calitatea de pensionar a stagiului de cotizare în sistemul public de pensii. Proiectul de act normativ are ca obiect de reglementare aprobarea OUG 163/2020, care stabileşte cadrul legal pentru completarea, de către persoanele care nu au calitatea de pensionar, a stagiului de cotizare în sistemul public de pensii necesar pentru acordarea unei pensii pentru limită de vârstă, a unei pensii anticipate ori a unei pensii anticipate parţial, prin încheierea unui contract de asigurare socială pentru perioade de timp de maximum 6 ani anteriori împlinirii vârstei standard de pensionare.

Update 25.09.2020

Guvernul României a adoptat, la data de 24.09.2020, ORDONANȚA DE URGENȚĂ pentru completarea art.159 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum și pentru adoptarea unor măsuri în domeniul asigurării unor persoane în sistemul public de pensii, prin care se poate cumpăra vechime în muncă pentru perioadele în care nu s-a realizat stagiu de cotizare. După publicarea în Monitorul Oficial, persoanele interesate se pot adresa Casei Municipale/Județene de Pensii pentru încheierea contractului de asigurare.

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.
Art. I. –(1) Prin derogare de la art…. din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, denumită în continuare lege, referitoare la asigurarea în sistemul public de pensii în baza unui contract de asigurare şi ale Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la contribuabilii sistemului public de pensii, persoanele care nu au calitatea de pensionari pot efectua plata contribuţiei de asigurări sociale pentru perioade de cel mult 6 ani anteriori lunii încheierii contractului de asigurare, în care persoana nu a realizat stagiu de cotizare sau stagiu asimilat stagiului de cotizare în sistemul public de pensii sau într-un sistem de asigurări sociale neintegrat acestuia, în țară, în statele membre ale Uniunii Europene sau în alte state cu care România aplică instrumente juridice internaționale în domeniul securității sociale.
(2) Perioadele de timp pentru care se poate încheia contractul de asigurare socială și efectua plata contribuţiei de asigurări sociale sunt cele cuprinse între data împlinirii vârstei de 18 ani și data împlinirii vârstei standard de pensionare.
(3) Vârsta standard de pensionare este prevăzută în anexa nr. 5 la lege, cu modificările şi completările ulterioare.

https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2020/09/OUG-17.pdf

Articolul inițial

Tot mai mulți polițiști optează să își suspende raporturile de serviciu pentru desfășurarea de activități în cadrul unor instituții sau misiuni internaționale. Această creștere denotă, în primul rând, incapacitatea MAI de a valorifica resursa umană disponibilă, fiind evident că un polițist care este selectat de o organizație internațională are o pregătire profesională excelentă, precum și alte competențe de nișă, care ar putea fi utilizate în serviciul public din România, dacă ar exista o minimă preocupare în acest sens.

Deficiențele structurale din MAI în ceea ce privește selecționarea și trimiterea în misiuni, lipsa de interes a managementului pentru motivarea și promovarea personalului (supra-)calificat, menținerea unui sistem de salarizare raportat la anul 2009 și care nu oferă posibilitatea de recompensare a performanței, toți acești factori au produs o accelerare a solicitărilor de suspendare a raporturilor de serviciu ale polițiștilor. În plus, este o perioadă în care organizațiile internaționale și instituțiile europene își extind schema de personal, pentru a răspunde la noi cerințe și provocări, iar polițiștii și alte categorii de personal MAI sunt foarte bine pregătiți și cu suficientă mobilitate pentru a fi selecționați. Cel mai recent și evident caz este la Frontex Standing Corps, care își propune recrutarea a 3,000 de actuali/foști lucrători din instituțiile de ordine publică sau apărare din toate Statele Membre UE. Din estimările SIPOL cel puțin 20% dintre aceștia, respectiv 600 persoane, vor fi români, dintre care, majoritatea, polițiști din cadrul Poliției de Frontieră sau din cadrul Poliției Române.

Pentru desfășurarea de activități în cadrul instituțiilor europene, internaționale, regionale sau misiunilor sub egida ONU/UE polițiștii pot solicita suspendarea raporturilor de serviciu, conform Legii nr. 360 din 06.06.2002 privind Statutul Polițistului:

Articolul 27^26
(1) Raportul de serviciu al polițistului se poate suspenda, la inițiativa sa, în următoarele situații:
b) pentru desfășurarea unei activități în cadrul unor organisme sau instituții internaționale;

Un aspect foarte important, pentru toți cei suspendați, este că perioada în care polițistul are raporturile de serviciu suspendate în baza Art. 27^26 alin. 1 lit. b) nu constituie vechime în muncă, în serviciu și în specialitate și nu se ia în calcul la stabilirea drepturilor ce decurg din acestea.

Drepturile ce decurg din respectivele perioade sunt, în principal, în legătură cu managementul carierei (pentru unele posturi sunt condiții de vechime minimă în muncă/serviciu/specialitate) și cu pensia militară de stat. În ceea ce privește managementul carierei, condițiile minime de vechime pentru participarea la consursuri sunt prevăzute în anexele de la OMAI nr. 140 din 02.09.2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile de poliţie ale Ministerului Afacerilor Interne. În ceea ce privește pensia militară de stat, stagiile minime privind vechimea sunt prevăzute în Legea nr. 223 din 24.072015 privind pensiile militare de stat.

În baza legislației actuale din România, nu există posibilitatea de a valorifica perioada suspendării ca vechime în serviciu/specialitate în MAI, ci doar ca vechime în muncă, în principal completarea stagiilor minime necesare în vederea obținerii unei pensii de serviciu.

SIPOL va iniția un demers pentru recunoașterea ca vechime în serviciu a perioadelor în care lucrătorii MAI, cu raporturile de serviciu suspendate la cerere, desfășoară activități în sprijinul păcii/stabilității/securității internaționale sau europene, în organizații în care România are statut de membru. Dar până la o eventuală concretizare a acestui demers, în baza legislației existente, există posibilitatea de a valorifica în MAI perioada suspendării exclusiv ca vechime în muncă, cu îndeplinirea unor condiții.

Conform răspunsului MAI – DGMRU la o solicitare a unui membru SIPOL, durata suspendării, respectiv perioada în care au fost desfășurate activități în cadrul unei organizații internaționale, poate fi considerată ca vechime în muncă și valorificată în cadrul MAI doar dacă se face dovada achitării cotei de contribuție de asigurări sociale pentru respectiva perioadă.

Achitarea contribuției de asigurări sociale se poate face individual, prin încheierea unui contract de asigurări sociale cu casa de pensii din zona în care solicitantul are domiciliul. Acest contract poate fi încheiat de orice persoană fizică cu domiciliul în România care dorește să-și înceapă/continue stagiul de cotizare.

Contractul de asigurare socială produce efecte de la data înregistrării acestuia la casa teritorială de pensii. Începând cu data de 1 aprilie 2018, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale o constituie venitul lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială, care nu poate fi mai mic decât valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Contribuţia de asigurări sociale se datorează de la data încheierii contractului de asigurare socială, în aceeaşi cotă prevăzută de Codul fiscal pentru persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale, respectiv 25%.

Plata contribuţiei de asigurări sociale se face lunar de către persoanele asigurate sau, în numele lor, de către orice altă persoană, în contul casei teritoriale de pensii cu care a fost încheiat contractul de asigurare socială. Plata contribuţiei de asigurări sociale se poate face şi anticipat, pe o perioadă de cel mult 12 luni. Termenul de plată a contribuţiei de asigurări sociale este până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata.

Stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a datorat şi plătit, conform legii, contribuţia de asigurări sociale, inclusiv dobânzile şi penalităţile de întârziere aferente. Astfel, pentru anul 2019 și 2020, nivelul minim al venitului lunar asigurat înscris în contractul de asigurare social este de 2.080 lei, iar cuantumul contribuției de asigurări sociale aferent acestui venit este de 520 lei.

Plata retroactivă a contribuțiilor de asigurări sociale

Pentru cei care sunt deja suspendați și doresc să își valorifice retroactiv anumite perioade ca stagii de cotizare în sistemul public de pensii această opțiune va fi posibilă începând cu 01.09.2021, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 127 din 08.07.2019 privind sistemul public de pensii, care la Art. 6 alin. 2-5 prevede că:

(2) Orice persoană care a realizat un stagiu minim de cotizare de cel puţin 10 ani se poate asigura în sistemul public de pensii în baza unui contract de asigurare socială.
(3) În sistemul public de pensii se poate încheia contract de asigurare socială şi pentru perioade de timp de maximum 5 ani anteriori lunii încheierii contractului, în care persoana nu a realizat stagiu de cotizare în sistemul public de pensii, cu respectarea prevederilor alin. (2).
(4) Perioadele de timp pentru care se poate efectua plata contribuţiei de asigurări sociale, în cazul contractului de asigurare socială prevăzut la alin. (3) sunt cele care se încadrează în intervalul de timp cuprins între data dobândirii capacităţii de muncă şi data încheierii contractului de asigurare socială.
(5) Perioada pentru care se încheie contractul de asigurare socială prevăzut la alin. (3) constituie stagiu de cotizare şi se valorifică pentru obţinerea unei pensii potrivit prezentei legi.

Așadar, începând cu 01.09.2021 cei care doresc își pot plăti retroactiv contribuțiile de asigurări sociale pe durate care, însumat, nu pot depăși 5 ani, de la data dobândirii capacității de muncă și până la data încheierii contractului de asigurare socială.

Resurse suplimentare:

Casa Națională de Pensii Publice: https://www.cnpp.ro/stagii-de-cotizare

LEGE nr. 127 din 8 iulie 2019 privind sistemul public de pensii http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/215973

LEGE nr. 223 din 24 iulie 2015 privind pensiile militare de stat http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/170060

ORDIN nr. 140 din 2 septembrie 2016 privind activitatea de management resurse umane în unităţile de poliţie ale Ministerului Afacerilor Interne http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/181616

Asigurările de sănătate ale polițiștilor aflați în misiuni internaționale

Problematica asigurărilor de sănătate pentru participanții la misiuni internaționale este un subiect în general ignorat de Ministerul Afacerilor Interne, care fie preferă să lase aceste asigurări în sarcina organizației internaționale sub egida căreia se desfășoară misiunea, fie în sarcina participanților la misiuni, din fonduri personale. În situații particulare, doar când organizațiile internaționale solicită direct și explicit MAI încheierea de asigurări de sănătate pentru personalul trimis în misiune, sunt alocate fonduri și sunt achiziționate aceste asigurări. Nefurnizarea de către angajator a unei asigurări medicale adecvate constituie o încălcare gravă a drepturilor sociale și economice ale polițiștilor participanți la misiuni internaționale, iar materialul de mai jos face parte dintr-o serie de activități ale SIPOL pentru informarea membrilor de sindicat și a comunității polițiștilor participanți la misiuni internaționale cu privire la condițiile de acordare a acestui drept.

Cel mai frecvent, MAI ignoră cu totul subiectul asigurărilor de sănătate, iar unitățile dau, ca răspuns standard la solicitările privind asigurările de sănătate, aprecierea că acestea ar fi ”facultative”, după cum se poate observa în extrasul de mai jos:

Extras din răspunsul IGPR la solicitarea unui membru SIPOL de a-i fi decontat costul cu asigurarea medicală

SIPOL a transmis o serie de întrebări pe această temă către IGPR, IGPF și IGJR, iar răspunsurile se regăsesc mai jos.

Cel mai complet răspuns este furnizat de IGPF, iar cei de la IGJR ne-au informat că sunt responsabili pentru asigurările de sănătate ale personalului propriu participant la misiunea NATO Resolut Support din Afganistan. IGPR ne-a redirecționat către MAI – Direcția Generală de Afaceri Europene și Relații Internaționale, fără însă a ne comunica faptul că angajații Poliției Române trimiși în Misiunea Specială de Monitorizare a OSCE în Ucraina nu beneficiază de asigurări medicale de la angajator, ci sunt obligați să le plătească din fonduri proprii.

Conform art.27 din Legea nr.121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, „Dispozițiile prezentei legi se aplică tuturor instituțiilor publice de apărare, ordine publică și siguranță națională”, inclusiv așadar personalului din structurile MAI, iar „competențele ministrului apărării naționale, stabilite prin prezenta lege, sunt îndeplinite, după caz, de conducătorii instituțiilor respective”. La art.19 din această  lege, care face referire la aspecte financiare, la alin.(1), se precizează expres faptul că „Fondurile necesare participării forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român se asigură de la bugetul de stat, prin bugetele instituțiilor trimițătoare”, iar la alin.(2) lit. e se precizează că din aceste fonduri se fac cheltuieli inclusiv pentru „încheierea contractelor de asigurare pentru personal”.

De asemenea, art.6 lit. c) din Hotărârea de Guvern nr.518/1995 privind unele drepturi si obligații ale personalului român trimis in străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, în forma sa actualizată, prevede că „Ministerele și celelalte unități trimițătoare suportă și … cheltuielile privind asigurarea medicală”.

În Nota de Fundamentare a HG nr.999 din 2015, Guvernulexplică modalitatea de aplicare/interpretare a art. 6 din HG nr. 518/1995, făcând referire la dispozițiile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne și la art.26 din Legea nr.121/2011. Astfel, potrivit art.5 coroborat cu art. 17 alin.(8) din OUG nr.30/2007, pe timpul participării la misiuni internaţionale sau multinaţionale umanitare și de menținere a păcii în afara teritoriului național, efectivelor Ministerului Afacerilor Interne le sunt aplicabile dispoziţiile legale privind personalul trimis în misiune temporară în străinătate – normă de trimitere. De asemenea, conform art.26 din Legea nr.121/2011, „Drepturile de diurnă, cazare, hrană, facilitarea legăturii cu familia, recreere și transport ale personalului militar și civil participant la misiunile și operațiile prevăzute la art.2 alin.(1), precum și ale celui care execută misiuni în zona de operații, în sprijinul forțelor armate dislocate, în conformitate cu specificul fiecărui tip de misiune sau operație, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului”.

Potrivit altor prevederi din Nota de Fundamentare menționată, cardul european de asigurări sociale de sănătate își produce efecte doar pe teritoriul unui stat membru UE, conferindu-i titularului asigurat dreptul la prestații medicale necesare. În cazul statelor care nu sunt membre UE, cardul european de asigurări sociale de sănătate nu prezintă utilitate.

De asemenea, nici acordurile din domeniul sănătății încheiate între România și state care nu sunt membre UE, în prezent aflate în situație de conflict/post-conflict și pe teritoriul cărora se desfășoară misiuni sub egida organizațiilor internaționale, nu oferă cetățenilor români dreptul la prestații medicale la un standard adecvat.

Întrucât, în prezent, personalul MAI secondat în Misiunea Specială de Monitorizare a OSCE în Ucraina este obligat să susțină din fonduri proprii costul unei asigurări medicale adaptate condițiilor din zona în care își desfășoară activitatea, vom exemplifica cu această situație particulară, dar aceleași principii sunt valabile pentru orice altă zonă de conflict/post-conflict. Așadar, „Acordul de cooperare în domeniul sănătăţii şi al științelor medicale dintre Ministerul Sănătății din România şi Ministerul Sănătății din Ucraina”, ratificat prin HG nr.1075/1996, nu poate fi aplicat în autoproclamatele republici populare separatiste Donețk și Luhansk, deoarece teritoriul acestora nu se mai află sub controlul autorităților guvernamentale de la Kiev, fiecare dintre cele două autoproclamate republici adoptându-și drapel, emblemă, armată și administrație proprie și folosind rubla rusească drept monedă de circulație.

Încheierea de către personalul dislocat în misiunea OSCE Ucraina a contractelor de asigurare medicală este o necesitate imperativă pentru a avea acoperire medicală în zona de conflict din estul Ucrainei (inclusiv spitalizare, intervenții chirurgicale în caz de urgență, extracție de urgență din zona de conflict și deplasare de urgență pe calea aerului, etc.) și pentru desfășurarea în condiții optime a activităților specifice de monitorizare într-o zonă de risc ridicat, aceasta fiind impusă de către misiunea OSCE în conformitate cu procedurile interne de operare și cu regulile aplicabile personalului organizației:

Rule 6.02.1 — Participation in a health insurance scheme
All OSCE officials shall have a health insurance coverage. Their participation in a given health insurance scheme shall be specified in their letters of appointment or terms of assignment.
Rule 6.02.3 — Health insurance coverage of seconded OSCE officials
(a) The OSCE shall not contribute to the health insurance coverage of seconded OSCE officials.
(b) Should the OSCE consider that the evidence provided by seconded OSCE officials does not demonstrate that their health insurance coverage is valid worldwide, including war-risk areas, the OSCE shall enrol the seconded OSCE officials concerned into the OSCE health insurance scheme.

Este evident că nici asigurarea medicală națională, în calitate de angajați ai MAI, și nici cardul european de sănătate nu pot acoperi cerințele misiunii OSCE pentru trimiterea efectivă în zona de operații.

În prezent, doar o parte din efectivele MAI participante la misiuni internaționale – reprezentanții IGJR – beneficiază de asigurări medicale pentru zonele de misiune, încheiate încă din momentul părăsirii teritoriului național, deși aplicarea prevederilor HG nr.518/1995 nu este facultativă.

Fondurile pentru asigurările medicale aferente participării la misiuni și operații în afara teritoriului statului român sunt asigurate de la bugetul instituției. Cheltuielile în acest sens sunt precizate inclusiv într-o serie de documentele strategice și operaționale de planificare care sunt întocmite în fiecare an la nivelul MAI, cu aplicabilitate pentru anul calendaristic următor, aprobate prin Hotărâri ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Clauzele pe care asigurarea medicală specifică zonei de misiune trebuie să le respecte nu sunt acoperite de asigurarea națională deținută la CASAOPSNAJ pentru cei care au calitatea de angajați ai MAI.

Angajatorul ignoră nu doar să încheie asigurări medicale adecvate pentru personalul trimis în misiune, dar și să analizeze acoperirea asigurărilor medicale furnizate de către organizațiile internaționale, pentru a veni cu asigurări medicale complementare, pentru nevoi specifice (recuperare medicală pe termen lung la centre specializate, eventual în regim rezidențial, consiliere psihologică etc). Dezinteresul MAI are consecințe dintre cele mai grave pentru personalul care poate fi în situația de a avea nevoie de servicii medicale specializate, pe termen lung, pentru tratament sau recuperare în urma unor afecțiuni dobândite pe durata turului de serviciu.

SIPOL va continua seria de activități pentru a determina factorii decizionali din MAI să se preocupe și de acest aspect, pentru a oferi polițiștilor participanți la misiuni internaționale asigurări medicale la un standard adecvat, în conformitate cu prevederile legale.