Alegeri parlamentare 2020: Îngheț pe toată linia

Regulile democrației spun că, periodic, cetățenii trebuie consultați și, în funcție de câte voturi vor fi încredințate fiecărei formațiuni politice sau candidaților independenți, se vor distribui mandate în Camera Deputaților și Senat. Mai sunt și excepții, ca în democrație, câteva mandate fiind alocate minorităților în Camera Deputaților. Parlamentul României este organul reprezentativ suprem și unica autoritate legiuitoare a României.

Cei care intră în Parlamentul României ca urmare a votului din 6 Decembrie vor influența masiv, prin legiferare, pe o perioadă de minim 4 ani și uneori chiar mai lungă, toate drepturile profesionale, sociale și economice ale polițiștilor. Așadar este esențial ca votul pe care îl dați să fie un vot informat. Circulă foarte multe dezinformări de campanie, care încearcă să amplifice emoțiile, mai ales frica (formațiunea X va desființa, va anula, etc.), dar singurele surse oficiale și publice în care sunt menționate propunerile formațiunilor politice sunt programele lor de guvernare.

Programele de guvernare ale formațiunilor politice sunt foarte asemănătoare cu listele pentru Moș Crăciun. Conțin promisiuni generoase, prognoze optimiste și ambiții politice, pe scurt un produs de marketing politic, un efort de a ambala cât mai atractiv un produs pentru cetățean – consumatorul de proces electoral. Programele de guvernare propuse în campania electorală sau, mai simplu, promisiunile partidelor, nu au un istoric al realizării foarte bun. Dar, deși nu există garanția realizării 100% a promisiunilor, programele oferă cel puțin 2 repere importante pentru informarea cetățenilor.

Primul reper este partea explicită a programelor electorale, fiind definite prioritățile, promisiunile și viitoarele realizări ale formațiunilor politice. Chiar dacă sunt prezentate pompos, posibilele realizări nu pot fi contradictorii, pe de o parte, și nu pot antagoniza principalul bazin electoral al formațiunii, pe de altă parte. Deci nu se poate promite totul, s-a făcut o selecție care va reflecta, chiar și relativ, ceea ce vor face în realitate reprezentanții respectivei formațiuni, odată ajunși în parlament. Al doilea reper este partea implicită în programele electorale, adică subiectele care nu există sub nicio formă în program. Al doilea reper este uneori chiar mai important decât primul, pentru că ce nu se spune este uneori mai relevant decât promisiunea asumată.

Pentru că programele principalelor formațiuni politice se întind uneori pe câteva sute de pagini, reproducem mai jos principalele lor propuneri/promisiuni din domeniul „siguranței cetățenilor”, cele care vor afecta, în mod direct, și polițiștii.

Partidul Național Liberal

Viziunea pe termen mediu: România va beneficia de un sistem capabil să ofere siguranță individului și comunității, să impună ordine și respect față de lege, la nivelul întregii societăți, și să asigure un mediu favorabil pentru dezvoltarea de servicii publice de calitate. Instituțiile MAI vor fi principalii actori în realizarea dezideratului, dar și parte din această viziune. Responsabilitatea, modul de lucru pro-activ și îmbrățișarea valorilor europene vor guverna activitatea instituțiilor MAI. Performanța acestora va fi susținută de angajați profesioniști, competenți, integri și dedicați realizării serviciului public și agendei cetățeanului.

Menținerea contextului epidemiologic actual va impune ca activitatea MAI să rămână centrată, în linii mari, pe cele două componente enunțate. Totuși, chiar și în acest context, sistemul MAI va evolua pornind de la dezideratul de a transforma situația de criză într-o șansă ca instituțiile publice să își îmbunătățească interacțiunea cu cetățenii, pentru a răspunde cu responsabilitate și în condiții de transparență agendei reale a acestora.
În acest sens se vor depune diligențele pentru rezolvarea unei probleme recurente în MAI legată de deficitul de personal, întrucât la data de 30 septembrie 2020 gradul total de ocupare a posturilor era de doar 84,97%, iar aproximativ 25.300 de cadre au o vechime de nu mai mult de 5 ani.

Soluțiile viitoare nu se vor limita doar la refacerea numărului angajaților încadrați, ci vor lua în considerare mai multe paliere: optimizarea structurilor dedicate unui anumit domeniu și redistribuirea resurselor între noile structuri astfel formate, îmbunătățirea pregătirii profesionale și extinderea utilizării tehnologiei (aplicații software, dispozitive mobile) în activitățile curente. În acest context, este important ca reforma pregătirii profesionale să înceapă încă de la momentul recrutării. De aceea, va fi
acordată o atenție deosebită modului în care va funcționa instituția de formare inițială a ofițerilor din MAI.

Dezvoltarea unor servicii publice de calitate, mai ales în contextul unei transformări digitale a activității MAI, impune gestionarea eficientă a documentelor elaborate de-a lungul timpului. Va continua procesul de optimizare a infrastructurii IT&C, început în anul 2020, urmând a fi extins și în ceea ce privește dezvoltarea și utilizarea bazelor de date.

România se situează printre statele europene cu cel mai redus grad de siguranță rutieră. Din perspectiva MAI, acest indicator poate fi îmbunătățit inclusiv prin adoptarea unor măsuri corecte în domeniul legislației rutiere. Astfel, va fi reevaluat modul în care sunt utilizate sistemele video de
monitorizare a traficului (existente), care ar putea contribui decisiv la reducerea riscului unor accidente rutiere. Informațiile furnizate de acestea vor fi folosite la impunerea disciplinei în trafic și, în general, la prevenirea și combaterea încălcării legislației în domeniu.

Poliția Română și Jandarmeria Română sunt principalii actori în gestionarea ordinii publice, iar rolul și responsabilitățile acestora vor fi mai bine delimitate în cadrul unei noi strategii în domeniu. Urmând modul
de organizare al Poliției de Frontieră Române, vor fi realizate optimizări în ceea ce privește structura și funcționarea Jandarmeriei Române. Este recunoscut faptul că frontierele României îndeplinesc toate condițiile
tehnice asumate pentru a face posibilă aderarea la Spațiul Schengen. MAI va continua să-și îndeplinească misiunile pentru ca obiectivul aderării la spațiul Schengen să rămână realizabil, inclusiv prin întărirea cooperării operaționale pentru securizarea frontierelor, în cadrul Agenției FRONTEX, respectiv prin adoptarea măsurilor de ordin tehnic, legislativ și material din competență pentru implementarea sistemelor europene de informații pentru frontieră și securitate și asigurarea interoperabilității acestora.

Obiective generale: 1. Adaptarea și modernizarea instituțiilor MAI, pentru a răspunde nevoilor cetățenilor și societății, într-un sistem coerent, guvernat de principii și responsabilitate; 2. Consolidarea capacității de intervenție și de reacție a MAI, pentru impunerea respectării legii; 3. Implementarea unui sistem modern de recrutare, formare și evoluție profesională a personalului MAI; 4. Simplificarea administrativă și transformarea digitală a serviciilor publice și procedurilor interne de lucru.

I. Adoptarea unei noi Strategii naționale de ordine și siguranță
publică
MAI va defini și implementa, împreună cu alți actori statali și cu sprijinul societății civile, o nouă strategie națională, care să confere mecanisme și responsabilități precise în planul ordinii și siguranței publice.
Implementarea acesteia va contribui la asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor, comunităților și patrimoniului acestora, prin eliminarea suprapunerilor de competență între instituțiile MAI, în principal
Poliția Română și Jandarmeria Română, și la consolidarea mecanismelor de prevenire a criminalității – printr-o prezență activă în segmentul stradal, în locurile și mediile cu potențial criminogen, în raport cu concluziile unor analize de risc ce vor avea în vedere nevoile de siguranță specifice fiecărei comunități sau grup vulnerabil.
Căutarea persoanelor dispărute, siguranța școlară, prevenirea delincvenței juvenile, combaterea violenței domestice, prevenirea agresiunilor de natură sexuală, precum și a infracționalității cu grad ridicat de impact emoțional și psihologic în comunitate sunt subiecte de interes direct pentru
fiecare cetățean. MAI va urmări ca aceste priorități să fie corelate cu cele naționale și internaționale referitoare la prevenirea și combaterea criminalității grave, a celei organizate și transfrontaliere, precum
și a celei cu impact negativ asupra bugetului național și european.

II. Consolidarea Sistemului Național Integrat pentru Situații de Urgență

III. Optimizarea funcțională a structurilor MAI
MAI va continua acest proces, prin reconsiderarea rolului sau comasarea unor structuri conexe, eliminarea situațiilor în care aceeași materie este gestionată de mai multe structuri și prin echilibrarea repartizării resurselor. Finalitatea acestui demers se va traduce în rezultate concrete: îmbunătățirea sistemului de asigurare a ordinii publice, cu accent pe activitatea de prevenire, respectiv pe extinderea utilizării monitorizării video în misiunile de pază (ale Jandarmeriei Române); întărirea capacității de funcționare și reacție a structurilor operative; eficientizarea structurilor de suport, inclusiv prin crearea unui mecanism unitar, la nivelul județelor, care să asigure resurse materiale pentru toate structurile operative ale MAI;
impunerea utilizării procedurilor de lucru electronice și a sistemelor de management electronic al documentelor.

IV. Consolidarea mecanismelor de prevenire și combatere a încălcării
legislației rutiere, prin utilizarea sistemelor de monitorizare a traficului
rutier
Există sisteme de monitorizare a traficului dezvoltate de unitățile administrativ-teritoriale. Dincolo de funcția generală pe care acestea o îndeplinesc – suport pentru luarea unor decizii de dirijare a traficului
rutier – este necesar ca informațiile pe care le oferă să poată fi utilizate și pentru impunerea respectării legii. O astfel de măsură, care va contribui decisiv la decongestionarea arterelor rutiere și la respectarea regulilor de circulație, rezultat de care vor beneficia: participanții la trafic, comunitatea, unitatea administrativ-teritorială, sistemul de impunere a legii.

V. Dezvoltarea capacității MAI de poliție aeriană
Mobilitatea elementelor criminogene face necesar ca, la nivelul Inspectoratului General de Aviație, să funcționeze o structură care va sprijini misiunile MAI ce implică o componentă de poliție aeriană.

VI. Consolidarea mecanismelor de realizare a comunicării publice. Contextul actual a arătat pericolul pe care îl generează diseminarea în spațiul public a informațiilor de tip „Fake news”. MAI își va amplifica eforturile pentru corecta și completa informare a cetățeanului cu
privire la evenimentele de interes, necesitatea respectării unor măsuri de protecție specifice unor situații de risc, precum și la subiecte care vizează activitatea personalului/structurilor MAI.

VII. Reconsiderarea rolului instituțiilor de formare profesională ale MAI și a
mecanismelor de recrutare și formare. În principal, rolul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” București va fi reconsiderat, pentru a răspunde nevoilor actuale de pregătire profesională a ofițerilor, în cele
două domenii majore: ordine publică și situații de urgență. În cadrul acesteia vor funcționa Facultatea de Ordine și Securitate Publică, care va prelua atribuțiile formative, elementele de structură și personalul didactic ale Facultății de Poliție, Facultății de Jandarmi, Facultății de Poliție de Frontieră și Facultății de Științe Juridice și Administrative, precum și Facultatea de Pompieri. Totodată, va fi implementat un nou sistem de formare inițială a ofițerilor (poliție, poliție de frontieră și jandarmi) prin
programe de masterat profesional, destinate absolvenților de studii universitare de licență. La finalizarea acestor studii de masterat, absolventul va primi grad profesional și va fi repartizat potrivit nevoilor beneficiarului.

VIII. Implementarea unui sistem unitar, integrat, de pregătire profesională.
În plan teritorial va fi utilizată o infrastructură comună de pregătire profesională. În fiecare județ va exista o bază de pregătire unică, care va asigura nevoile de pregătire profesională pentru polițiști, polițiști de
frontieră, jandarmi, pompieri sau personal de protecție civilă. Acolo unde nu există o asemenea infrastructură, vor fi valorificate programele de investiții ale Companiei Naționale de Investiții, dedicate realizării
unor astfel de obiective. În cadrul procesului de formare profesională va fi consolidată utilizarea metodelor moderne de instruire (platforme de tip ”e-learning”, cursuri on-line) și vor fi revizuite mecanismele de evaluare a competențelor și abilităților profesionale. Simultan, ținând cont de specificul misiunilor în teren ale structurilor MAI, va fi realizată consolidarea pregătirii tactice, fizice și psihologice a personalului.

IX. Reconsiderarea unor elemente de statut profesional
În vederea eficientizării actului managerial, este necesar ca funcțiile de conducere să fie ocupate prin concurs și nu doar cu caracter temporar. Va fi introdusă o limitare a procedurilor de împuternicire, strict la acele situații obiective când altă modalitate de ocupare nu este posibilă. Totodată, pentru anumite funcții de conducere în structuri ale MAI, este necesar ca ocuparea
postului să se realizeze pentru o perioadă determinată, în baza unui mandat. În acest fel, va exista un element care va conferi stabilitate pe post persoanei respective și, în același timp, va obliga instituția să stabilească obiective clare, iar titularul postului să le îndeplinească.

X. Transformarea digitală a unor servicii publice și activității interne a
structurilor MAI
MAI dezvoltă în prezent procese de transformare digitală. O serie de obiective de interes deosebit, precum proiectul „Sistem informatic integrat pentru emiterea actelor de stare civilă”, proiectul cărții electronice de identitate, transformarea serviciilor publice în domeniul înmatriculării vehiculelor și emiterii permiselor de conducere și HUB-ul de servicii al MAI vor fi finalizate și implementate. Astfel, MAI va contribui decisiv la transformarea modului în care se face administrație publică în România, pe
de o parte, prin aducerea propriilor servicii publice în mediul electronic, iar pe de altă parte, prin contribuția la ecosistemul de realizare a serviciilor digitale.

XI. Îmbunătățirea sistemului de management și de control al resurselor financiare repartizate MAI
În activitatea sa, MAI utilizează atât fonduri repartizate de la bugetul de stat, cât și fonduri externe nerambursabile. În cadrul financiar european multianual 2014-2020, fondurile europene au constituit cea mai importantă sursă de investiții a MAI. Și în acest domeniu, deficitul de personal a avut efecte asupra eficienței gestionării resurselor financiare. Pentru realizarea obiectivului propus va fi realizată simplificarea fluxurilor interne aferente procedurilor de achiziție publică, prin generalizarea utilizării la nivelul MAI a unei aplicații informatice dedicate (PIMAP), optimizarea costurilor aferente consumurilor energetice, prin valorificarea informațiilor reieșite din monitorizarea consumurilor de energie electrică și gaze, impunerea utilizării exclusive a unor proceduri electronice, în procesul de atragere, gestionare, control și raportare a fondurilor externe nerambursabile, respectiv în cadrul procedurilor de promovare a proiectelor care vizează actualizarea inventarului domeniului public al statului.

Partidul Social Democrat

EFICIENȚĂ ȘI PREVENȚIE: Revizuirea normativă și aplicarea efectivă a
mecanismelor de recuperare a prejudiciilor și a tuturor produselor infracțiunii. Creșterea eficienței în combaterea fenomenelor infracționale care influențează bunul mers al societății – trafic de persoane, trafic de droguri, evaziune fiscală și corupție. Generalizarea proiectului Educația juridică în școli, inclusiv prin reglementări normative primare.

STANDARDE EUROPENE: Îmbunătățirea funcționării instituțiilor cu atribuții de aplicare efectivă a legii prin revizuirea politicii de resurse umane – recrutare, evaluare, promovare, răspundere disciplinară – și prin asigurarea de dotări și infrastructură corespunzătoare misiunii lor sociale.

USR-Plus

Fără penali în funcții publice: Interzicerea ocupării de funcții publice alese
pentru persoanele condamnate penal care nu s-au reabilitat

Fără pensii speciale: Eliminarea pensiilor speciale și calcularea tuturor pensiilor după același sistem. Egalitatea românilor în fața pensiei înseamnă la contribuție egală, pensie egală.

Trecerea poliției judiciare în subordinea parchetelor: O justiție eficientă în domeniul penal presupune colaborarea foarte bună dintre procuror și polițist, fără niciun fel de imixtiuni. Polițistul trebuie să aibă o singură linie
de subordonare, și anume subordonarea față de procuror, nu și față de șefii săi ierarhici din poliție. De aceea, vom promova trecerea poliției judiciare în subordinea exclusivă a parchetelor, inclusiv din punct de vedere administrativ.

Punerea la dispoziția parchetelor și organelor de cercetare penală a unei
infrastructuri performante pentru obținerea de probe: Depistarea și combaterea criminalității moderne, în special a infracțiunilor economice, informatice și de corupție, necesită utilizarea unor mijloace tehnice avansate, de care în prezent dispun doar serviciile de informații. Pentru a evita orice suspiciune de implicare a serviciilor de informații în activitățile de urmărire penală, asigurând totodată eficacitatea cercetărilor, propunem înființarea unor direcții specializate de poliție, aflate în subordinea exclusivă a procurorilor, dotate cu aparatură adecvată.

Eficientizarea instituțiilor: Crearea de oportunități de finanțare pentru
implementarea și utilizarea tehnologiilor bazate pe inteligență artificială (AI) și automatizarea proceselor asistată de roboți (RPA) la nivelul administrației publice centrale și locale pentru optimizarea calculelor
fiscale, achiziții publice, efectuarea de verificări antifraudă sau procesarea diverselor cereri din partea cetățenilor, procesarea de autorizații, raportarea incidentelor sau administrarea contractelor, în domeniul sănătății educației (ex: pentru gestionarea admiterilor și înscrierilor, managementul finanțelor studenților, gestionarea bazelor de date pentru studenți), sau în domenii care țin de activitatea poliției (ex: pentru
procesarea amenzilor, raportarea de informații și infracțiuni).

Eficientizarea și transparentizarea sistemului de control al aplicării reglementărilor de mediu: Întărirea controlului aplicării reglementărilor prin publicarea tuturor autorizațiilor de mediu, profesionalizarea instituțiilor juridice și a poliției, înăsprirea sancțiunilor pentru contravențiile și infracțiunile de mediu, informare publică continuă asupra controalelor de mediu efectuate și a rezultatelor lor.

Priorități sectoriale de politici europene: Întărirea legislației europene anticorupție și a legislației care combate crima organizată, terorismul și infracționalitatea transfrontalieră.

Partidul Mișcarea Populară

SIGURANȚĂ ȘI ORDINE PUBLICĂ: Siguranța cetățenilor este o obligație de bază a statului. Rețelele infracționale s-au întărit în ultimii ani și au ajuns să creadă că sunt de neatins. România este în topul statelor afectate de traficul de persoane, iar jumătate dintre victimele traficului de persoane sunt minori.
Partidul Mișcarea Populară consideră că Poliția și instituțiile statului trebuie să fie de neatins pentru clanuri, pentru rețelele infracționale. PMP propune o lege specială Anti-Clan pentru destructurarea rețelelor de
crimă organizată. Principalele obiective sunt: combaterea criminalității organizate, a traficului de persoane, a spălării banilor și a cerșetoriei organizate.

Reforma Poliției Române
•Creșterea finanțării MAI și investiții pentru pregătirea polițiștilor și dotarea materială a acestora;
•Creșterea numărului de polițiști care anchetează infracțiunile de trafic de persoane şi a numărului de anchetatori financiari specializați în cazuri de trafic de persoane;
•Creșterea semnificativă a pregătirii poliției pentru lucrul cu victimele, strângerea de dovezi al traficului de persoane şi înțelegerea constrângerii psihologice;
•Depolitizarea numirilor la vârful MAI.

Modificarea legislației și organizarea eficientă a sistemului de justiție pentru combaterea crimei organizate
•Adoptarea unei legi speciale pentru destructurarea rețelelor de crimă organizată;
•Repornirea luptei împotriva clanurilor interlope şi a rețelelor de crimă organizată. Operaționalizarea DIICOT;
• Extinderea eforturilor de pregătire a funcționarilor implicați în procedurile judiciare – în special a judecătorilor – pentru abordarea cazurilor de trafic de persoane şi lucrul cu victimele;
• Modificarea legislației pentru a permite autorităților să sancționeze agențiile de recrutare pentru infracțiuni legate de traficul de persoane;
• Scăderea la minimum a taxelor judiciare şi creșterea eforturilor de asigurare de compensații pentru victime;
• Modificarea legislației pentru a permite oferirea de sprijin financiar ONG-urilor pentru servicii pentru victime şi instituirea unui mecanism formal de administrare a fondurilor;
• Modificarea Regulamentelor pentru a permite nepublicarea electronică a numelor tuturor victimelor care depun mărturie la procese pentru protejarea martorilor de represalii şi stigmatizare şi pentru a încuraja mai multe victime să se implice în urmărirea în justiție.

PRO România

PRO România susține că justiția trebuie să evolueze manifestându-se nu doar ca putere in stat, ci și ca SERVICIU PUBLIC capabil să satisfacă în mod deplin nevoia cetățenilor de adevăr si dreptate, de asigurare a drepturilor si libertăților acestora. Susținem:

  • asigurarea accesului egal la JUSTIȚIE pentru persoanele defavorizate și vulnerabile, prin îmbunătățirea sistemului de asistență publică judiciară și din oficiu;
  • adaptarea la nevoile societății actuale prin înființarea unor instanțe și completuri specializate în domenii de activitate cheie cum ar fi cel financiar-fiscal, al finanțărilor nerambursabile si achizitiilor publice sau al dreptului societar, formarea adecvată a magistraților precum și modificarea normelor de procedură specifice;
  • creșterea nivelului de transparență și de informatizare a sistemului de justiție, gener-alizarea la nivel național a dosarului în formă electronică și a accesului la acesta;
  • creșterea nivelului de unificare a practicii judiciare, adoptarea de măsuri legislative și administrative în vederea asigurării caracterului predictibil și a duratei rezonabile a proceselor;
  • prevenirea și combaterea eficientă a criminalității inclusiv prin asigurarea recuperării rapide și integrale a prejudiciului creat prin infracțiuni;
  • dezvoltarea și modernizarea infrastructurii și a dotărilor, creșterea investițiilor în ve-derea asigurării unui serviciu public funcțional și eficient;
  • intensificarea cooperării judiciare în materie civilă.

Redarea demnității și respectului datorat hainei militare: Demnitate și respect pentru militari. Vom apăra drepturile deja câștigate. Pentru toți cei care au îmbrăcat sau încă poartă haina militară, PRO România susține și va implementa în integralitate Legea 223/2015.

Revenirea la forma inițială a legii va reda demnitate și respectul pentru uniforma militară. În acest fel, PRO România și premierul Victor Ponta garantează stabilitate pentru toți militarii care luptă pentru siguranța națională, lege și ordine. Respectul pentru valorile democratice, fidelitatea față de țară, loialitatea, devotamentul, sacrificiul sunt, potrivit legii, angajamente ale cadrelor militare. Corelativ, statul este dator să-și îndeplinească obligațiile asumate în raport cu cadrele militare, cărora le-a interzis, prin lege, ”dreptul de a-și apăra drepturile”.

Este necesară corelarea reală și corectă între obligațiile și restricțiile impuse cadrelor militare și drepturile acestora, în activitate sau la pensie. Pensia militară nu este un privilegiul, ci este un drept al unei categorii profesionale care își desfășoară activitatea în condiții speciale, nicio altă profesie neavând un număr atât de mare de interdicții și restrângeri în exercitarea unor drepturi fundamentale, precum și de obligații, îndatoriri suplimentare și riscuri asociate.

Revenirea la forma inițială a Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat este imperios necesară în condițiile în care aceasta a fost modificată semnificativ de 3 ori în 5 ani, fapt ce a generat atât discriminări între persoanele aflate în aceeași situație juridică, cât și neîncredere, prin lipsa de predictibilitate a cadrului normativ.

Partidul Ecologist Român

Calitatea superioară a actului de justiție oferă garanția unui stat puternic și sigur. Partidul Ecologist Român susține idependența Justiției și lupta cu flagelul corupției. Propunerie Partidului Ecologist Român: Legea răspunderii magistraților, Scoaterea procurorilor din magistratură, Desemnarea procurorilor șefi acestora de către cetățeni, în
urma unor alegeri, Asigurarea unei finanțări adecvate care să permită
funcționarea optimă a sistemului, Reforma sistemului penitenciar, Combaterea corupției.

Partidul Ecologist Român consideră că actuala atitudine a instituţiilor statutului român faţă de fenomenul infracţional aferent corupţiei manifestat cu prioritate la nivelul clasei politice, administrației publice locale, ministerelor şi unităţilor subordonate acestora, parlamentului şi instituţiilor de forţă este una de favorizare şi nu de prevenire şi limitare.
Partidul Ecologist Român dezaprobă actualele metode de influenţare a electoratului şi a rezultatelor votului popular prin activarea în special în anii electorali a unor dosare cu suspiciuni de corupţie, aferente unor perioade mult anterioare şi reactivate la comanda politică.

Partidul Ecologist Român remarcă lipsa de reacţie a autorităţilor responsabile la combaterea surselor ‘legale” de corupţie, dar şi reacţia triumfătoare la Identificarea celor căzuţi pradă acestui flagel, Partidul Ecologist Român îşi declara surprinderea asupra conţinutului triumfalist al bilanţurilor instituţiilor aparţinătoare sistemului de justiţie, acestea incluzând numere şi totaluri pe categorii de activitate dar niciodată măsuri de prevenire.

Partidul Ecologist Român propune societăţii româneşti următoarele măsuri care să limiteze şi să descurajeze situaţiile favorizante în capcană cărora să cadă cetăţeni români de bună credinţă, aflaţi vremelnic în funcţii de răspundere rezulate din alegeri sau prin numire:

  • Promovarea unor amendamente la legile care reglementează contractele comerciale care să interzică sub sancțiuni severe
    a) utilizarea profitului rezultat pentru finanţarea partidelor politice
    b) utilizarea profitului rezultat pentru finanţarea oricăror activităţi cu caracter ilegal, de corupţie sau terorism
  • Revizuirea OUG 109/2011 în sensul corelării profesionalismului personalului selectat şi a rezultatului îndeplinirii criteriilor de performanţă cu retribuirea şi bonusul acordat; personalul selectat pentru a face parte din consiliile de administraţie şi conducerea companiilor naționale trebuie să fie majoritar de pregătire şi experienţă în domeniul de activitate aferent.
  • Interzicerea participării miniştrilor, secretarilor de stat, directorilor generali, şi a oricărui funcţional public angajat în ministere în consiliile de administraţie ale companiilor din subordine; participarea acestora trebuie limitată la includerea lor în componentă AGA, în calitate de reprezentant a asociatului/proprietarului.
  • Interzicerea angajării şi funcţionarii personalului din ministere pe posturi plătite de companiile din subordine. Refacerea grilelor de remunerare şi a politicilor de bonusuri pentru aleşii locali prin corelarea performanţelor obţinute în scopul motivării acestora la nivelul muncii prestate.
  • Personalul numit politic pe funcţie de conducere în cadrul companiilor naţionale va părăsi compania la fiecare ciclu electoral.
  • Funcţiile de conducere de orice nivel în cadrul companiilor din subordinea ministerelor vor fi ocupate de persoane cu pregătire şi experiența în domeniu în afară oricărei relaţii de rudenie cu angajaţi ai guvernului, ministerelor, parlamentului sau a serviciior speciale.
  • La fiecare schimbare politică a majorităţii guvernamentale, funcţionarilor guvernamentali, înalţilor funcţionari şi funcțonarilor publici numiţi politic li se încetează de drept mandatul, aceştia urmând a fi redistribuiţi în domeniile şi pe posturile disponibile.

Ce aduce Moș Gerilă polițiștilor?

Din promisiunile tuturor partidelor și având în vedere criza economică actuală, reiese clar că Moș Craciun nu vine la polițiști în următorii 2 ani. În schimb, vine Moș Gerilă, cu cadoul tradițional, adică înghețul. Așadar, foarte probabil, indiferent de configurația parlamentului, nu vor exista niciun fel de creșteri salariale pentru polițiști în 2021 și chiar în 2022.

Motivul principal al înghețului salariilor și celorlalte drepturi ale polițiștilor este criza economică în care ne aflăm, cu o revenire estimată atât de lentă încât chiar și Comisia Națională de Strategie și Prognoză, în general optimisă în prognoze, a acceptat că V-ul ar fi de fapt un fel de L sau ceva în genul mărcii Nike.

Pentru anul 2021, spune CNSP, obiectivul la nivel macroeconomic este acela de a recupera scăderea economică din anul 2020, creându-se premisele unei creşterii economice sustenabile. Dacă se pleacă de la un -2.0% la sfârșitul lui 2021 (optimist estimat), nici anul 2022 nu arată prea bine, pentru că o revenire la normal a economiei (între +2.5 și +3.5%) poate fi înregistrată în T3-T4, deci, cu noroc, o posibilă mărire a salariilor (de fapt nu mărire, ci aplicare a majorărilor înghețate) va fi posibilă în anul 2023.

Așadar, Moș Gerilă foarte probabil aduce în primul rând pentru polițiști un îngheț de 2 ani pe majorările prevăzute în Legea 153/2017, cele care ar fi trebuit să fie aplicate începând cu 01.01.2021 și 01.01.2022. Amânare cu 2 ani însemnând că vor fi aplicate, probabil, la 01.01.2023 și la 01.01.2024.

Al doilea cadou pe care Moșul l-ar putea aduce pentru polițiști în anul 2021 este supra-impozitarea pensiilor și modificarea legislației astfel încât, prin reducere, vârsta standard de pensionare să nu poată fi mai mică de 55 de ani. Ambele sunt deja în lucru și asumate de reprezentanții diferitelor formațiuni. Cu puțin ghinion, Moș Gerilă ar putea adăuga un bonus, prin separarea pensiilor polițiștilor de pensiile militarilor, dar trebuie să așteptăm puțin pentru că un asemenea cadou se dă chiar în anul anterior al unei campanii electorale, pentru a mulțumi, concomitent, atât populația, cât și militarii. Polițiștii rămân nemulțumiți, dar au cadoul.

Îi pot face ceva polițiștii lui Moș Gerilă pe 6 Decembrie?

Da, îi pot arăta că nu sunt o masă de manevră formată din indivizi care ori sunt absenți din procesul electoral, deci nu contează, ori votează ca o turmă după cum li se spune, deci sunt ușor de manipulat. Singurul lucru pe care îl putem face este să demonstrăm că suntem cetățeni informați și care participă activ la procesul electoral, prin exercitarea dreptului de vot. Informați-vă cu privire la programele formațiunilor politice și ale candidaților independenți. Uitați-vă cine sunt candidații, ce studii au și ce realizări au avut înainte de a intra în politică. Și, mai ales, nu vă lăsați influențați de fake-news sau de diverși „foști” care „vă vor binele”, votați conform propriilor opinii.

Sursele informațiilor din articol:

  • https://media.hotnews.ro/media_server1/document-2020-11-20-24431436-0-program-guvernare-pnl.pdf
  • https://media.hotnews.ro/media_server1/document-2020-11-20-24431439-0-program-guvernare-usr-plus.pdf
  • https://media.hotnews.ro/media_server1/document-2020-11-20-24431465-0-program-guvernare-psd.pdf
  • https://pmponline.ro/2020/11/19/programul-de-guvernare-al-pmp?fbclid=IwAR3XkJ4hJvx2RfTxug3BjMhX51mn5gStcD6NkprA4zffMtRq7aO8ZdY8wSc
  • https://www.proromania.ro/viziune-pro-romania/redarea-demnitatii-si-respectului-datorat-hainei-militare/
  • https://www.per.ro/program-de-guvernare/?fbclid=IwAR11REoOvCQ9IDPjIyQgSyYmsr3nrEyfK21lpAiu-gsV9ULrfH1HtC7Mdqw
  • https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-24435792-cnsp-mai-realista-nu-vazut-revenire-economica-evolutia-trimestriala-transformat-intr-fel-fel-duce-spre-nike.htm
  • Sursa imaginii: https://indianapublicmedia.org/amomentofscience/rare-phenomenon-blue-ice.php