Autor: administratorsipol

Cumpărarea vechimii în muncă pentru polițiștii cu raporturile de serviciu suspendate: Opțiuni și Soluții

administratorsipol

Unii dintre polițiștii care lucrează în regim contractual în agențiile Uniunii Europene sau în misiuni internaționale și au raporturile de serviciu suspendate au optat pentru cumpărarea vechimii în baza OUG 163/2020, plătind contribuția la sistemul public de pensii pentru perioada respectivă, cu intenția de a valorifica respectiva perioadă pentru accesarea unei pensii militare de stat. Am adresat subiectul într-un alt articol, având la baza chiar recomandarea MAI-DGMRU de completare a stagiilor de cotizare pentru polițiștii cu raporturile de serviciu suspendate, pentru desfășurarea de activități în cadrul organizațiilor internaționale.

Un raport recent al Corpului de Control al Ministrului Afacerilor Interne publicat pe website-ul SPR Diamantul oferă o interpretare deosebit de restrictivă privind valorificarea stagiului cumpărat în baza OUG 163/2020 și diminuează opțiunile polițiștilor cu raporturile de serviciu suspendate în ceea ce privește o potențială accesare a dreptului la pensia militară de stat.

Interpretarea MAI privind vechimea cumpărată în baza OUG 163/2020

Raportul Corpului de Control al MAI reprezintă un document de analiză, nu o decizie finală, însă conține interpretări juridice și administrative vor influența modul în care Casele de Pensii Sectoriale aplică legea. Raportul este foarte relevant pentru situația polițiștilor care, pe durata suspendării raportului de serviciu pentru participarea la misiuni internaționale, au ales să cumpere vechime în baza OUG 163/2020 pentru a-și asigura continuitatea stagiului de cotizare la pensie.

Principalele interpretări defavorabile care riscă să blocheze dreptul polițiștilor de a valorifica această perioadă la momentul ieșirii la pensie, mai ales când e vorba de pensia militară de stat anticipată parțială:

  1. Stagiul cumpărat se consideră valabil doar pentru pensia la limită de vârstă. Se consideră că OUG 163/2020 (prin care s-a permis achiziția de vechime retroactivă în sistemul public) prevede clar că perioada asigurată prin contract de asigurare socială se valorifică doar la calculul pensiei pentru limită de vârstă. Această opinie este susținută atât de Direcția Juridică, cât și de Direcția Financiară din MAI, iar raportul Corpului de Control o reia ca atare.
    Dacă această interpretare este menținută de instanțele de judecată, polițiștii care vor să iasă la pensie anticipat sau anticipat parțial, dar fără să aibă minimul de vechime din activitate, nu pot folosi stagiul cumpărat pentru a acoperi diferența.

2 .Contractul de asigurare socială, deși valabil, nu produce efecte pentru pensiile anticipate. Raportul subliniază că, în legislație, acest contract este special conceput pentru obținerea pensiei la limită de vârstă. Nu există prevederi clare care să permită cumularea stagiului cumpărat cu vechimea necesară pentru pensie anticipată sau anticipată parțială în sistemul militar. Acest lucru se traduce printr-un blocaj birocratic și o lipsă de recunoaștere efectivă a efortului financiar făcut de polițiști.

3. Recunoașterea stagiului în sistemul militar se face doar pentru anumite categorii de pensii. Sistemul militar de pensii este distinct de cel public și, chiar dacă OUG 163/2020 prevede recunoașterea stagiului cumpărat în sistemul public, acest lucru nu se aplică automat la pensiile militare anticipate sau anticipate parțial. Astfel, există un risc major ca anii plătiți să fie ignorați la momentul solicitării pensiei, pentru că sistemul militar ar recunoaște acea perioadă doar dacă pensia este solicitată la limită de vârstă.

Impactul interpretărilor defavorabile asupra polițiștilor cu raporturile de serviciu suspendate

Risc de a pierde dreptul la pensie anticipată parțială: Dacă perioada de vechime cumpărată nu este recunoscută la calculul pensiei anticipate, există riscul ca la momentul depunerii dosarului, să nu fie îndeplinit stagiul minim cerut de lege pentru această categorie de pensie, chiar dacă s-au plătit contribuțiile aferente.

Pierdere finanicară nerecuperabilă: Polițiștii afectați au plătit sume semnificative, în funcție de durata suspendării, pentru a-și asigura vechimea. Dacă acești ani nu sunt recunoscuți pentru pensia anticipată, acești bani sunt, practic, pierduți.

Contestații și litigii de durată: Lipsa unei practici unitare va genera un val de contestații și procese împotriva Casei de Pensii Sectoriale și a MAI, creând dificultăți birocratice celor care încearcă să acceseze dreptul la pensie militară de stat și au avut raporturile de serviciu suspendate diferite perioade.

Opțiuni și Soluții

Situația creată de raportul Corpului de Control al MAI nu lasă loc de prea multe opțiuni polițiștilor cu raporturile de serviciu suspendate.

În condițiile în care stagiile cumparate pot fi valorificate exclusiv pentru pensia de serviciu pentru limită de vârstă, dacă acest lucru va fi confirmat în urma valului de procese deschise de MAI prin Casa de Pensii, polițiștii care au raporturile de serviciu suspendate și lucrează în cadrul unor agenții UE sau organizații internaționale au 2 opțiuni principale:

Opțiunea 1: Replanificarea etapelor de carieră și de accesarea a pensiei militare de stat, în funcție de stagiile de vechime deținute, cu valorificarea stagiilor plătite doar în cazul pensiei de serviciu pentru limită de vârstă.

Opțiunea 2: Exclusiv cei care desfășoară activități contractuale în cadrul unor instituții și agenții UE (misiunile CSDP nu intră în această categorie), au opțiunea de a solicita transferul tuturor stagiilor de pensie naționale, inclusiv cele aferente pensiilor militare de stat și stagiilor plătite de contribuții, către sistemul de pensii al UE, conform Ordonanței de Urgență nr. 86 din 11 august 2021privind transferul drepturilor de pensie ale funcționarilor și agenților Uniunii Europene cu normele metodologice de aplicare aprobate prin Hotărârea nr. 1.319 din 28 octombrie 2022.

SIPOL a contactat deja pentru informații suplimentare în acest domeniu Casa Națională de Pensii Publice și Casele de Pensii Sectoriale MAI si MAN, întrucât există întârzieri foarte mari în transferul drepturilor de pensii solicitate de polițiști și militari către sistemul de pensii al UE și vom reveni cu un articol dedicat după ce obținem datele solicitate.

Polițiștii români la limita subzistenței: Salarii departe de un trai decent

administratorsipol

România se confruntă cu o criză profundă în ceea ce privește salarizarea polițiștilor, iar acest lucru nu mai poate fi ignorat. În timp ce colegii noștri din vestul Europei primesc salarii care reflectă importanța muncii lor, polițiștii români se zbat cu venituri insuficiente pentru a-și asigura un trai decent. Disparitățile salariale sunt flagrante, iar guvernanții noștri par să ignore această realitate.

România, printre codașii Europei la salariile polițiștilor
Datele oferite de Eurostat la nivelul anului 2023 arată că polițiștii din România câștigă printre cele mai mici salarii din Uniunea Europeană. În 2023, un polițist român cu peste 10 ani de experiență avea un salariu de puțin peste 1.050 de euro lunar, în timp ce colegii din Danemarca câștigau aproape 5.761 de euro pe lună. Comparativ, un polițist din Germania primește peste 4.200 de euro, iar în Franța această sumă se ridică la 3.395 de euro.

Discrepanțele sunt majore și devin și mai evidente atunci când ajustăm salariile la puterea de cumpărare. Chiar și în acest caz, România rămâne printre țările cu cele mai mici venituri pentru polițiști, ceea ce face ca meseria să devină din ce în ce mai neatractivă pentru tinerii care ar putea alege această carieră.

Dublu standard în salarizare: munca periculoasă, remunerată deficitar
Polițiștii din România sunt expuși zilnic la riscuri majore: intervenții la cazuri violente, infractori periculoși, ore suplimentare (neplătite) și echipamente învechite. Cu toate acestea, salariile lor sunt încă departe de a le asigura un trai decent și de a compensa riscul ocupațional. În multe cazuri, polițiștii sunt nevoiți să-și cumpere echipament din banii proprii, iar sporurile pentru condițiile de muncă periculoase sunt fie infime, fie inexistente.

În plus, în timp ce guvernele din vestul Europei investesc în poliție, în România se menține un sistem inechitabil, în care investițiile în infrastructură și echipamente gestionate ineficient, iar domeniul ordinii publice a fost ignorat și primește finanțare la limita subzistenței.

Ce soluții există?

Pentru ca Poliția Română să funcționeze eficient și să atragă profesioniști, este nevoie urgentă de:

  • Redimensionarea salariilor la un nivel care să reflecte pericolele și responsabilitățile muncii fiecărui polițist, în funcție de activitatea desfășurată.
  • Eliminarea inechităților salariale față de alte categorii bugetare care beneficiază de sporuri și privilegii actualizate și majorate periodic.
  • Investiții în echipamente și formare, astfel încât polițiștii să fie capabili să își desf[;oare activitatea în condiții optime.
  • O politică salarială echitabilă, care să țină cont de puterea de cumpărare și de nivelul de trai din România.

România nu își mai poate permite să ignore această problemă. Dacă guvernanții continuă să trateze polițiștii ca pe niște angajați de mâna a doua, consecințele vor fi dezastruoase: lipsa personalului, corupție, insecuritate și demotivare generalizată. Polițiștii români merită mai mult, iar drepturile lor trebuie respectate!

Sursa informațiilor: https://www.euronews.com/next/2025/03/30/police-wages-in-europe-which-countries-pay-officers-the-highest-and-lowest-salaries

Pensiile militare de stat: o reformă care aliniază polițiștii la sistemul public contributiv, dar îi expune riscului de sărăcie și excluziune socială

administratorsipol

Prin legea 282/19.10.2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, au fost adoptate modificări importante la Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, schimbări care vizează direct drepturile economice și sociale ale polițiștilor. Această reformă își propune să alinieze baza de calcul și vârsta standard de pensionare la principiile aplicate în sistemul public de pensii (Pilonul I), însă, fără o componentă complementară, există riscul ca viitorii pensionari din rândul polițiștilor să nu beneficieze de un venit suficient pentru un trai decent.

Alinierea la principiul contributivității și impactul asupra polițiștilor

Noua legislație modifică semnificativ modul de stabilire a pensiei militare. Printre cele mai relevante schimbări se numără:

  • Creșterea treptată a vârstei standard de pensionare la 65 de ani, într-un calendar care începe cu 60 de ani în 2030, continuă cu 61, 62, 63, 64, 65, până în 2035.
  • Extinderea perioadei de referință pentru calculul pensiei, ajungându-se în timp la o medie a soldelor/salariilor brute pe 25 de ani (300 de luni). Este o schimbare care reflectă mai fidel nivelul real al veniturilor din întreaga carieră, însă se bazează tot mai mult pe ideea că polițistul contribuie pe parcursul întregii vieți active la bugetul asigurărilor sociale, la fel ca în sistemul civil.
  • Plafonarea pensiei nete la media veniturilor nete avute în perioada de referință.

Din perspectivă generală, aceste măsuri au o logică similară Pilonului I civil: cu cât contribui mai mult și mai constant, cu atât vei avea o pensie mai mare. Problema principală este că sistemul public de pensii traversează deja o criză de sustenabilitate, iar polițiștii se confruntă și cu provocări specifice profesiei, care implică uzura fizică și psihică accentuată.

Pilonul I, un sistem nesustenabil pe termen lung


Conform unui studiu recent al Asociației CFA România, sistemul public de pensii (Pilonul I) se confruntă cu o datorie implicită uriașă, depășind 300% din PIB. Practic, pe măsură ce populația îmbătrânește și numărul de salariați scade, susținerea pensiilor doar din contribuțiile actuale este tot mai dificilă.

În plus, deficitul bugetar aferent pensiilor crește, iar demografia nefavorabilă anunță și mai puțini contributori pentru viitor.
Rata de înlocuire (procentul din ultimul salariu pe care îl reprezintă pensia) scade semnificativ, semn că, pe termen lung, Pilonul I nu va putea asigura un nivel de trai rezonabil pentru noile generații de pensionari.
Practic, dacă polițiștii se vor baza exclusiv pe această formulă publică reformată, există riscul ca, odată cu aplicarea restricțiilor fiscale și cu dinamica nefavorabilă a populației, valoarea pensiilor să fie insuficientă față de nevoile reale de trai la vârsta pensionării.

Speranța de viață sub 72 de ani: un factor agravant


O altă realitate dură pentru mulți polițiști este speranța de viață semnificativ mai scăzută față de media populației generale, adesea sub pragul de 72 de ani. Cauzele includ stresul profesional, condițiile dificile de muncă și riscurile la care sunt expuse cadrele de poliție.

Alinerea până la 65 de ani a vârstei de pensionare înseamnă că mulți polițiști vor avea o fereastră foarte scurtă (în cel mai bun caz, 7-8 ani) de a beneficia de pensie.
Și mai important: efortul de a cotiza mulți ani la bugetul asigurărilor sociale nu se va traduce întotdeauna într-un beneficiu real, dacă speranța de viață rămâne atât de mică.

Nevoia unui sistem complementar de pensii ocupaționale pentru polițiști

Simulările făcute pentru pensia din sistemul public demonstrează, în mod clar, imposibilitatea asigurării unui venit de decent după încetarea activității. Prin alinierea pensiilor militare de stat cu pensiile din sistemul public, se va reproduce aceeași situație, dar agravată de faptul că beneficiarii de pensii militare de stat nu au avut acces pe durata activității la pensii obligatorii administrate privat (Pilon II).


În aceste condiții, este necesară introducerea unei scheme de pensii ocupaționale, administrată privat, construită pe o contribuție comună polițist–angajator. Acesta ar funcționa ca o măsură de echilibru pentru un viitor incert, după cum arată datele despre sustenabilitatea Pilonului I. Unele simulări au arătat că astfel s-ar putea obține un beneficiu pentru polițiști de minim 35,000 EUR ca sumă acumulată după 15 ani de contribuții împreună cu angajatorul la pensia ocupațională.

Ce presupune pilonul ocupațional?

O schemă de pensii în care angajatorul (Ministerul Afacerilor Interne) și polițistul contribuie cu un anumit procent la un fond privat.
La atingerea vârstei de pensionare, polițistul are la dispoziție un fond suplimentar, care se adaugă la pensia militară de stat și îi oferă mai multă stabilitate financiară, în primul rând prin protecția față de inflație.

Beneficii:

  • Diminuarea presiunii pe fondul public de pensii, care oricum se confruntă cu un deficit.
  • Randament potențial mai mare, pentru că banii sunt gestionați de administratori specializați, în condiții de transparență și supervizare.
  • Flexibilitate: în cazul în care se schimbă structura de salarizare sau apar nevoi urgente, contribuțiile pot fi ajustate în timp, iar polițistul are un grad mai mare de control asupra propriilor economii.
  • Stabilitate: suma acumulată în cont reprezintă proprietatea polițistului și nu poate fi supusă unor măsuri guvernamentale de reducere a cuantumului total sau plăților eșalonate.

Fără un sprijin complementar, pensiile militare de stat vor fi insuficiente pentru menținerea unui nivel de trai decent


Creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și calculul pensiei dintr-un interval mai mare de ani de activitate plasează polițiștii într-un sistem tot mai apropiat de cel public bazat pe contributivitate. Dar Pilonul I s-a dovedit deja nesustenabil pe termen lung conform studiilor independente. Mai mult, condițiile de muncă specifice polițiștilor și speranța de viață sub 72 de ani amplifică riscul ca, la momentul retragerii, venitul oferit de pensia militară de stat să nu asigure un standard de trai minim acceptabil.

SIPOL consideră că introducerea unui sistem ocupațional complementar administrat privat, cu participarea financiară a ambelor părți (polițist și angajator), este singura soluție care poate garanta polițiștilor șansa la o viață demnă după pensionare și la protejarea lor de sărăcie și excluziune socială.

Surse utilizate:

Legea 282/19.10.2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

CFA Society Romania SISTEMUL DE PENSII DIN ROMÂNIA Între echitate, sustenabilitate și performanță

Un model de pensii ocupationale administrate privat pentru personalul din politie și armata

Sursa imagine: https://static.euronews.com/articles/stories/07/97/73/10/1200x675_cmsv2_7c1532d6-a9cc-5050-ae79-51b68ea1c270-7977310.jpg

Situația salariilor polițiștilor din România, în context european

administratorsipol
symbol of european union on banknote
Photo by Photo By: Kaboompics.com on Pexels.com

Informațiile Eurostat și Euronews cu privire la salariile polițiștilor din România, comparativ cu salariile polițiștilor din alte state UE:

  1. Salariu peste minim, dar printre cele mai mici din UE
    • În 2023, un polițist din România (35 de ani, peste 10 ani de experiență) câștigă între aproximativ 1.050 și 1.250 EUR brut lunar.
    • Deși acest salariu este peste salariul minim național de 743 EUR, România rămâne printre țările cu cele mai mici salarii din UE pentru polițiști, alături de Ungaria, Polonia și Croația.
  2. Polițiștii cu vechime/funcții mai mari, sub 2.000 EUR
    • Pentru majoritatea polițiștilor cu vechime/funcții mai mari (echivalent cu inspector, detectiv din statele UE), se menține același decalaj: deși venitul brut crește, rămâne sub 2.000 EUR lunar, ceea ce poziționează România în grupul țărilor cu salarii reduse, alături de Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia și Ungaria.
  3. Diferențe uriașe în Europa
    • În țările din vestul și nordul Europei (Danemarca, Germania, Luxemburg, Belgia), salariile polițiștilor pot depăși 4.000–5.000 EUR brut lunar. Prin comparație, România se află la un nivel de câteva ori mai mic, în ciuda faptului că Uniunea Europeană a alocat, în 2022, 1,7% din PIB pentru sectorul de ordine și siguranță publică.
  4. Evoluții și ajustări la Puterea de Cumpărare (PPS)
    • Țările din Europa de Est și Sud, inclusiv România, pot părea mai competitive când salariile sunt ajustate la paritatea puterii de cumpărare. Totuși, în valori absolute, decalajele rămân semnificative.

Ce înseamnă toate acestea pentru polițiștii români?

  • În ciuda rolului esențial pe care îl avem în menținerea ordinii publice și a siguranței cetățenilor, se menține un decalaj salarial important față de alte state europene.
  • Rezultatul este că mulți colegi resimt presiunea unui venit care nu reflectă în totalitate complexitatea și riscurile profesiei de polițist.

Sindicatul SIPOL militează pentru:

  • Salarizare echitabilă și la un nivel comparabil cu cel european, raportată la responsabilitățile polițiștilor.
  • Creșterea continuă a bugetului pentru ordine și siguranță, astfel încât să existe condiții de muncă adecvate și un mediu care să atragă și să mențină profesioniști competenți în sistem.

Sursa:

https://stirileprotv.ro/stiri/international/salariile-politistilor-in-europa-care-sunt-tarile-care-platesc-cel-mai-mult.html?

https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Minimum_wage_statistics

Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 75/2024 privind majorarea de până la 50% a soldei/salariului

administratorsipol

Prin Decizia nr. 75 pronunţată în şedinţa publică din 18 noiembrie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept) a stabilit un reper esenţial pentru toţi angajaţii din sistemul de ordine publică, apărare şi securitate naţională. Decizia, publicată în Monitorul Oficial nr. 1218/04.12.2024, clarifică statutul majorării de până la 50% prevăzute la art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, precizând că aceasta nu se încadrează în elementele care compun solda lunară/salariul brut lunar.

Cu alte cuvinte, această majorare nu mai este supusă plafonării la nivelul lunii decembrie 2018, limitare impusă de diverse acte normative apărute ulterior (O.U.G. nr. 114/2018, O.U.G. nr. 226/2020, O.U.G. nr. 130/2021, O.U.G. nr. 168/2022). Decizia este obligatorie din momentul publicării în Monitorul Oficial, fapt ce deschide calea pentru calcularea corectă şi integrală a drepturilor salariale.

Ca urmare a petiţiei înaintate de SIPOL, Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia Generală Financiară, ne-a transmis că sunt în derulare demersuri interinstituţionale pentru a identifica soluţiile legislative optime de punere în aplicare a acestei Decizii. Se are în vedere o abordare unitară, astfel încât implementarea să fie coerentă şi să acopere toate situaţiile practice întâlnite în sistem. În acest context, se analizează precedentele legislative şi modul de acordare a diferenţelor salariale retroactive, astfel încât beneficiile prevăzute de decizia ÎCCJ să fie acordate personalului militar, poliţiştilor, poliţiştilor de penitenciare şi personalului civil care execută lucrări de excepţie sau misiuni speciale, prevăzută de art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017.

Cel mai probabil, soluţia legislativă optimă ar putea consta în iniţierea unei ordonanţe de urgenţă care să specifice termenele, procedurile şi metodologia de recalculare a drepturilor salariale. S-ar putea urma modelul OUG nr. 48/2022 sau OUG nr. 3/2019, care au reglementat în mod similar plata diferenţelor salariale retroactive pentru alte categorii de personal.

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În numele legii
D E C I D E:

Admite sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 16.697/3/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile. În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că:

Majorarea de până la 50%, calculată la solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază a/al personalului militar, poliţiştilor, poliţiştilor de penitenciare şi personalului civil care execută lucrări de excepţie sau misiuni speciale, prevăzută de art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, nu este inclusă în categoria elementelor sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din solda lunară/salariul brut lunar, astfel încât cuantumul acesteia nu este supus plafonării la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018, începând cu 1 ianuarie 2019, în temeiul art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 noiembrie 2024. https://www.iccj.ro/2024/12/05/decizia-nr-75-din-18-noiembrie-2024-2/

O nouă perspectivă asupra pensiilor ocupaționale pentru militari și polițiști

administratorsipol
person holding a stress ball
Photo by Matthias Zomer on Pexels.com

România se confruntă cu o îmbătrânire accelerată a populației, ceea ce exercită presiune asupra sustenabilității financiare a sistemului public de pensii. Reformele recente au vizat echitatea și predictibilitatea, însă au inclus și pensiile militare în categoria “pensiilor speciale”, fără a ține cont de specificul și riscurile asociate acestei profesii. Această schimbare legislativă a generat nemulțumiri în rândul personalului militar și polițienesc, mulți alegând să se pensioneze imediat ce îndeplinesc condițiile legale, afectând astfel stabilitatea și eficiența instituțiilor de apărare și ordine publică.

Articolul propune înființarea unui sistem de pensii ocupaționale administrat privat, care să funcționeze complementar cu pensiile militare de stat. Bazat pe contribuții personale și sprijin din partea angajatorului, acest sistem ar oferi beneficii suplimentare la pensionare, asigurând un nivel de trai mai bun pentru personalul din aceste domenii. Implementarea unui astfel de sistem ar putea încuraja militarii și polițiștii să își continue activitatea pentru o perioadă mai lungă, contribuind la menținerea profesionalismului și eficienței instituțiilor.

Pe lângă beneficiile pentru personalul militar și polițienesc, implementarea acestui model are și implicații economice semnificative. Fondurile acumulate ar putea fi investite în titluri de stat, contribuind la finanțarea deficitului public și la stabilitatea piețelor financiare. De asemenea, investițiile realizate de aceste fonduri de pensii ar stimula dezvoltarea pieței de capital și ar sprijini companiile locale, având un impact pozitiv asupra creșterii economice.

Prin abordarea acestei teme, autorii aduc o contribuție valoroasă la discuțiile privind reforma sistemului de pensii din România. Propunerea lor oferă o soluție practică la provocările actuale și deschide calea pentru dezbateri aprofundate în mediul academic și în societate. Adoptarea unui sistem ocupațional administrat privat pentru militari și polițiști poate reprezenta un pas important către asigurarea unui viitor mai sigur și mai prosper pentru cei care își dedică viața apărării și protejării cetățenilor.

Această inițiativă merită atenția și sprijinul atât al autorităților, cât și al publicului larg, fiind o oportunitate de a îmbunătăți calitatea vieții pentru personalul militar și polițienesc și de a contribui la stabilitatea economică a țării. Articolul subliniază necesitatea unor soluții adaptate contextului actual și evidențiază importanța dialogului și colaborării în găsirea celor mai bune modalități de a răspunde provocărilor demografice și financiare cu care se confruntă România.

Sursa: https://www.romaniasociala.ro/o-noua-perspectiva-asupra-pensiilor-ocupationale-pentru-militari-si-politisti/

Fenomenul împuternicirilor din MAI în vizorul GRECO

administratorsipol

În cadrul celei de-a 94-a reuniuni plenare a Grupului de State împotriva Corupției (GRECO), desfășurată în Strasbourg între 5 și 9 iunie 2023, a fost adoptat un raport detaliat care evaluează progresul României în domeniul prevenirii corupției și promovării integrității în instituțiile publice.

Mecanisme de verificare a integrității

În primul rând, există o necesitate acută de a revizui și îmbunătăți mecanismele de verificare a integrității oficialilor guvernamentali în procesul de numire. Se subliniază că acest proces trebuie să fie transparent și eficient pentru a preveni potențialele conflicte de interese.

În plus, raportul subliniază că este esențială reevaluarea codurilor de conduită aplicabile persoanelor ce exercită funcţii executive de conducere, accentuându-se nevoia de ghiduri practice și de un mecanism eficient de monitorizare și aplicare. Sistemul actual lasă loc pentru ambiguă în aceste domenii, lucru care poate compromite eforturile de combatere a corupției.

Mai mult, se solicită implementarea unei serii de seminarii informative și de formări regulare pentru persoanele ce exercită funcţii executive de conducere, cu accent pe transparență și integritate. Acest lucru ar trebui să fie însoțit de oferirea de consiliere confidențială pentru personalul vizat, promovând astfel un mediu de muncă mai sănătos și etic.

Reglementare și transparență

O problemă gravă este utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență de către guvern, o practică care afectează transparența și consultările publice. Pentru a încuraja participarea activă a cetățenilor și a asigura transparența, este vitală revizuirea acestei abordări.

În plus, raportul indică absența unei reglementări eficiente în ceea ce privește condițiile în care persoanele care au îndeplinit funcții publice de conducere se pot angrena în activități private, ulterior retragerii din domeniul public, fenomen care poate duce la conflicte de interese și alte forme de corupție. Prin urmare, există o nevoie imperativă de a dezvolta un cadru legal clar și coerent care să prevină astfel de practici.

Îmbunătățiri necesare la nivelul instituțiilor de aplicare a legii

În ceea ce privește Poliția și Jandarmeria, raportul subliniază nevoia de revizuire și actualizare a Codului de Etică actual. Acesta trebuie să fie complementat cu îndrumări practice și exemple concrete, reflectând provocările și realitățile din societate.

În plus, se recomandă implementarea unor verificări de integritate mai stricte înainte de recrutare și la intervale regulate pe parcursul carierei personalului, pentru a asigura un standard ridicat de profesionalism și integritate.

Un aspect esențial subliniat în raport este promovarea egalității de gen, cu accent pe sporirea reprezentării femeilor în poziții de conducere și în eșaloanele superioare ale acestor instituții.

În încheiere, raportul subliniază necesitatea măsurilor concrete pentru implementarea noii legi privind protecția avertizorilor în interes public, cu accent pe formarea regulată a personalului de aplicare a legii.

Desemnarea în poziţii de conducere, în special în virtutea ‘împuternicirii’, este lăsată predominant la discreția superiorului direct. Sistemul de permitere a activităților secundare este lipsit de aranjamente eficiente de supraveghere pentru personalul MAI. De asemenea, la nivelul Jandarmeriei nu există reguli și proceduri care să reglementeze declararea și gestionarea conflictelor de interese.

Sursa: RAPORT DE EVALUARE Prevenirea corupţiei şi promovarea integrităţii la nivel central (funcţii executive de conducere) şi la nivelul instituţiilor de punere în aplicare a legii https://rm.coe.int/grecoeval5rep-2022-4-final-ro-evaluation-report-romania-public/1680ac77c8

Pensiile militare de stat: contributivitatea și deprofesionalizarea

administratorsipol

Guvernarea incoerentă și incompetentă din ultimele decade a erodat continuu drepturile sociale și economice ale polițiștilor și militarilor. De-a lungul ultimilor 16 ani – de la aderarea României la Uniunea Europeană, guvernele succesive nu au fost capabile să stimuleze dezvoltarea economică, iar toate măsurile de economisire au fost direcționate preponderent spre acele sectoare în care angajații nu au drept de grevă. Salariile polițiștilor au fost mereu puse pe ultimul loc în ceea ce privește actualizarea, iar celelalte drepturi au fost, de la un an la altul, „înghețate”. Ultima măsură a Guvernului României pentru „a reduce inechitățile” este aducerea pensiilor militare pe un sistem de contributivitate, prin calculul și media salariilor din întreaga carieră.

Aceste pensii militare au fost concepute inițial ca un mecanism de compensare, menit să echilibreze restrângerea unor drepturi pe durata activității profesionale, și nu ca un privilegiu. Însă, prin propunerile legislative actuale, acest mecanism de compensare este pe cale să fie eliminat.

Responsabilitatea trebuie căutată în interior, pentru că nu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional sau Banca Mondială și-au trimis cei mai incompetenți angajați să se instaleze în Parlamentul României și să conducă ministerele din România. Incompetența generalizată, de multe ori asociată cu corupția, a fost produsul partidelor politice. Dacă România ar fi înregistrat o creștere economică solidă, s-ar fi apelat mai puțin la fondurile UE prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar condiționalitățile ar fi fost mai reduse. În contextul în care incompetența și corupția au subminat dezvoltarea economică, se pare că polițiștii și militarii vor suferi consecințele.

Într-un context de economie de piață, cu o piață a muncii dinamică, retragerea mecanismului de compensare va avea repercusiuni importante:

  1. Interesul pentru o carieră în poliție sau în instituțiile militare va scădea semnificativ, iar baza de recrutare se va reduce drastic.
  2. Cei aflați la începutul carierei vor opta mai degrabă pentru mediul privat sau alte instituții publice care oferă salarii mai mari și impun mai puține restricții.
  3. Polițiștii sau militarii cu spirit de inițiativă și capacitate de adaptare vor părăsi instituțiile, provocând un deficit de competență în domeniul activităților complexe.
  4. Interesul pentru ocuparea unor poziții manageriale va scădea pe termen lung, amplificând incompetența instituțională și corupția.
  5. Va fi dificil să se identifice personal pentru funcțiile de conducere, iar fluctuația de personal va crește.
  6. Cei care rămân în activitate vor fi supra-încărcați, ceea ce poate duce la creșterea incidenței bolilor profesionale și a accidentelor de muncă.

Această schimbare structurală a Ministerului Afacerilor Interne (MAI), provocată de Guvernul României, are potențialul de a avea efecte negative de lungă durată.

În comparație cu alte state membre ale UE, România ar putea învăța multe despre gestionarea drepturilor de pensie ale polițiștilor și militarilor. În țări precum Germania, Franța și Belgia, de exemplu, polițiștii și militarii beneficiază de sisteme de pensii bine stabilite, care iau în considerare nu numai salariul, dar și factorii de risc asociati cu aceste profesii.

În Germania, sistemul de pensii al forțelor de ordine este unul dintre cele mai solide din Europa. El face parte din sistemul de pensii public, iar polițiștii beneficiază de anumite avantaje specifice. Pensia de serviciu se calculează în funcție de anii de serviciu și de salariul brut din ultimele luni de activitate. În plus, polițiștii au dreptul să se pensioneze anticipat, fără a suferi penalizări, dacă îndeplinesc anumite condiții. Acest sistem de pensii reconfortant este menit să atragă noi recruți și să le asigure un nivel de trai adecvat după încheierea serviciului.

Belgia, de asemenea, dispune de un sistem de pensii bine pus la punct pentru forțele de ordine. Polițiștii beneficiază de un regim special de pensii, care ține cont de natura dificilă a muncii lor. Astfel, pot beneficia de o pensie anticipată, după 30 de ani de serviciu, fără penalități. Pensionarea anticipată este posibilă de la vârsta de 52 de ani, în anumite condiții. În calculul pensiei, se iau în considerare ultimii 10 ani de carieră și se acordă un procent din salariul brut pe baza numărului de ani lucrați. Acest sistem de pensii robust este un exemplu de bune practici în domeniul asigurărilor sociale.

In România, salariul a fost menținut intenționat cât mai mic, completat de compensații și sporuri care nu intră în calculul pensiei. Transpunerea copy-paste a unui sistem de pensii din alt stat membru UE pentru polițiști nu se poate face fără a face mai întâi copy-paste la sistemul de salarizare și de beneficii sociale pentru polițiști.

Efectele trecerii pensiilor militare pe sistem contributiv vor fi graduale, dar ireversibile și de lungă durată. Vom asista practic la o reformare din interior a instituțiilor din SNAOPSN, în principal prin reducerea a duratei carierei în aceste instituții și prin deprofesionalizare.

Sursa imaginii: https://cdn.due.com/blog/wp-content/uploads/2021/01/Too-late-to-start-a-pension-1024×543.jpg

CONVOCARE ADUNARE GENERALĂ SIPOL

administratorsipol

Având în vedere prevederile statutului SIPOL, Biroul Executiv Central convoacă Adunarea Generală a membrilor SIPOL pentru data de 26.03.2022, cu următoarea ordine de zi:

  1. Prezentarea și aprobarea obiectivelor SIPOL în domeniul accesării de de fonduri europene nerambursabile pentru susținerea activităților sindicale și dezvoltarea relațiilor de colaborare cu alte organizații similare din străinătate.
  2. Prezentarea și aprobarea modalităților de acordare a sprijinului financiar sindical pentru asistența juridică a membrilor de sindicat.
  3. Alegeri pentru funcțiile de conducere eligibile din cadrul Biroului Executiv Central.
  4. Aprobarea calendarului de alegeri pentru Birourile Executive Teritoriale și pentru revalidarea Birourilor Teritoriale SIPOL.
  5. Propuneri din partea membrilor.

Adunarea Generală va avea loc în București, cu respectarea tuturor prevederilor legale privind măsurile de prevenire COVID-19, locația urmând a fi stabilită după confirmarea numărului de participanți și comunicată membrilor în timp util. În cazul în care nu se întrunește cvorumul necesar pentru aprobarea punctelor de pe ordinea de zi, Adunarea Generală se va reconvoca în data de 26.04.2022 în format online.

Membrii SIPOL pot transmite propuneri pentru punctele de pe ordinea de zi pe adresa de e-mail a sindicatului până la data de 24.03.2022.

Între MAI și MAN: veteranii MAI din misiunile internaționale

administratorsipol

Legea nr. 168/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român și acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia și urmașilor celui decedat a fost una dintre reglementările așteptate de personalul MAI, aducând mai multă claritate în ceea ce privește drepturile profesionale, sociale și economice ale participnților la misiuni internaționale.

Legea nr. 168/2020 marchează un progres evident în recunoașterea meritelor personalului MAI care a participat la misiuni internaționale. Deși termenul de elaborare pentru normele de aplicare ale legii a fost depășit, MAI încă nu a finalizat Ordinul privind aprobarea normelor de aplicare a Legii nr. 168/2020. Unul dintre punctele care a generat dezbateri și întârzieri este clasificarea misiunilor la care a participat personalul MAI, începând cu anul 1998. Încercăm în acest articol să oferim o explicație, pe scurt, în baza legislației existente, pentru a contribui la o soluție cât mai practică și care să sprijine punctul de vedere conform căruia toți cei care au participat la misiuni internaționale, până la data publicării Legii nr.168/2020, ar trebui să beneficieze de prevederile acesteia.

Conform Legii nr. 168/2020 art b), în ceea ce privește personalul MAI, doar pentru misiunile sub egida organizațiilor internaționale, există 3 perioade în care misiunile sunt stabilite prin trimitere la norme legale diferite, pe care le enumerăm în ordinea în care apar în lege:

  1. Perioada 17.06.2011 – 8.08.2020: acțiuni militare, misiuni și operații – misiunile, operațiile și activitățile de pregătire a acestora prevăzute la art. 2 alin. (1) și art. 3 alin. (3) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, cu completările ulterioare. La 17.06.2011 a fost publicată în Monitorul Oficial nr 427 Legea nr. 121/2011, iar la 8.08.2020 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 715 Legea nr. 168/2020.
  2. Perioada începând cu 8.08.2020 – viitor: misiunile de consiliere, misiunile de monitorizare a acordurilor de încetare a focului, misiunile de pregătire a personalului de aplicare a legii din statul afectat, misiunile de asigurare a trecerii de la starea de conflict la starea de normalitate în statul afectat, stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne. Clasificarea celor 4 tipuri de misiuni prin OMAI are efecte doar de la data publicării legii.
  3. Perioada 1990 – 17.06.2011: Misiunile și operațiile desfășurate în afara teritoriului statului român, începând cu anul 1990 și până la intrarea în vigoare a Legii nr. 121/2011, cu completările ulterioare, se asimilează prin ordin al ministrului apărării naționale cu tipurile de misiuni și operații prevăzute de aceasta.

Analizând cele 3 perioade, în ordine cronologică, singurul element care trebuie realizat pentru acordarea drepturilor este un ordin al ministrului apărării naționale care să asimileze misiunile la care a participat personalul MAI, în perioada 1990 – 17.06.2011, cu tipurile de misiuni prevăzute de Legea nr. 121/2011. Problema s-ar fi rezolvat mult mai ușor dacă legiuitorul ar fi preluat propria formulă din același paragraf și, în loc de „se asimilează prin ordin al ministrului apărării naționale cu tipurile de misiuni și operații prevăzute de aceasta”, ar fi înlocuit cu „se asimilează prin ordin al conducătorului instituției din cadrul sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională cu tipurile de misiuni și operații prevăzute de aceasta”. În acest caz nu ar mai fi trebuit ca MAN să emită un ordin pentru personalul MAI.

Pentru perioada 17.06.2011 – 8.08.2020, în care toți lucrătorii MAI au participat la misiuni internaționale în baza Legii nr. 121/2011, situația este foarte clară: întreg personalul participant la misiuni internaționale în perioada respectivă beneficiază de prevederile Legii nr. 168/2020.

Pentru perioada începând cu 08.08.2020, prin OMAI ar trebui menționate și actualizate periodic, prin raportare la mandatul misiunilor și la alte documente oficiale programatice ale organizațiilor internaționale, în spiritul legii: i) misiunile de consiliere, ii) misiunile de monitorizare a acordurilor de încetare a focului, iii)misiunile de pregătire a personalului de aplicare a legii din statul afectat, iv)misiunile de asigurare a trecerii de la starea de conflict la starea de normalitate în statul afectat. Este foarte important ca evaluarea să se facă în spiritul legii și nu doar prin căutarea cuvintelor cheie „consiliere”, „pregătire”, „normalizare”, pentru că pot exista alte exprimări, dar care au același sens (de exemplu „stabilizare” în loc de „normalizare”, „consolidarea capacității poliției” în loc de „consiliere” sau „pregătire”). În aceste situații ar trebui solicitate clarificări, prin canale oficiale, privind sarcinile concrete pe care misiunile le execută în realizarea mandatului și dacă acestea sunt de consiliere, pregătire, monitorizare a acordurilor de încetare a focului sau asigurare a trecerii de la starea de conflict la normalitate.

În concluzie, în opinia SIPOL, întreg personalul MAI participant la misiuni internaționale până la data publicării Legii nr. 168/2020 ar trebui să beneficieze de prevederile acesteia. Pentru cei care au participat în perioada 1990 – 17.06.2011 ar trebui ca MAI să transmită MAN, în regim de urgență, propunerea privind asimilarea misiunilor cu cele din Legea nr. 121/2011 (doar pentru misiunile care nu se regăsesc în prezent în Anexa 1 din Normele din 11 ianuarie 2021 de aplicare în Ministerul Apărării Naționale a Legii nr. 168/2020, aprobate prin Ordinul nr. 7/11.01.2021, unde a fost inclusă, de exemplu, UNMIK). Pentru cei care participă la misiuni internaționale începând cu 08.08.2020, MAI ar trebui să clasifice misiunile conform mandatului misiunilor și sarcinilor concrete pe care acestea le execută în realizarea acestui mandat, în spiritul Legii nr. 168/2020.

Așadar, drepturile pentru personalul MAI participant la misiuni internaționale în perioada 1990 – 17.06.2011 vor rămâne o perioadă „suspendate” între MAN și MAI, până la emiterea ordinului de asimilare cu misiunile prevăzute de Legea nr. 121/2011.