Autor: administratorsipol

Polițiștii români la limita subzistenței: Salarii departe de un trai decent

administratorsipol

România se confruntă cu o criză profundă în ceea ce privește salarizarea polițiștilor, iar acest lucru nu mai poate fi ignorat. În timp ce colegii noștri din vestul Europei primesc salarii care reflectă importanța muncii lor, polițiștii români se zbat cu venituri insuficiente pentru a-și asigura un trai decent. Disparitățile salariale sunt flagrante, iar guvernanții noștri par să ignore această realitate.

România, printre codașii Europei la salariile polițiștilor
Datele oferite de Eurostat la nivelul anului 2023 arată că polițiștii din România câștigă printre cele mai mici salarii din Uniunea Europeană. În 2023, un polițist român cu peste 10 ani de experiență avea un salariu de puțin peste 1.050 de euro lunar, în timp ce colegii din Danemarca câștigau aproape 5.761 de euro pe lună. Comparativ, un polițist din Germania primește peste 4.200 de euro, iar în Franța această sumă se ridică la 3.395 de euro.

Discrepanțele sunt majore și devin și mai evidente atunci când ajustăm salariile la puterea de cumpărare. Chiar și în acest caz, România rămâne printre țările cu cele mai mici venituri pentru polițiști, ceea ce face ca meseria să devină din ce în ce mai neatractivă pentru tinerii care ar putea alege această carieră.

Dublu standard în salarizare: munca periculoasă, remunerată deficitar
Polițiștii din România sunt expuși zilnic la riscuri majore: intervenții la cazuri violente, infractori periculoși, ore suplimentare (neplătite) și echipamente învechite. Cu toate acestea, salariile lor sunt încă departe de a le asigura un trai decent și de a compensa riscul ocupațional. În multe cazuri, polițiștii sunt nevoiți să-și cumpere echipament din banii proprii, iar sporurile pentru condițiile de muncă periculoase sunt fie infime, fie inexistente.

În plus, în timp ce guvernele din vestul Europei investesc în poliție, în România se menține un sistem inechitabil, în care investițiile în infrastructură și echipamente gestionate ineficient, iar domeniul ordinii publice a fost ignorat și primește finanțare la limita subzistenței.

Ce soluții există?

Pentru ca Poliția Română să funcționeze eficient și să atragă profesioniști, este nevoie urgentă de:

  • Redimensionarea salariilor la un nivel care să reflecte pericolele și responsabilitățile muncii fiecărui polițist, în funcție de activitatea desfășurată.
  • Eliminarea inechităților salariale față de alte categorii bugetare care beneficiază de sporuri și privilegii actualizate și majorate periodic.
  • Investiții în echipamente și formare, astfel încât polițiștii să fie capabili să își desf[;oare activitatea în condiții optime.
  • O politică salarială echitabilă, care să țină cont de puterea de cumpărare și de nivelul de trai din România.

România nu își mai poate permite să ignore această problemă. Dacă guvernanții continuă să trateze polițiștii ca pe niște angajați de mâna a doua, consecințele vor fi dezastruoase: lipsa personalului, corupție, insecuritate și demotivare generalizată. Polițiștii români merită mai mult, iar drepturile lor trebuie respectate!

Sursa informațiilor: https://www.euronews.com/next/2025/03/30/police-wages-in-europe-which-countries-pay-officers-the-highest-and-lowest-salaries

Pensiile militare de stat: o reformă care aliniază polițiștii la sistemul public contributiv, dar îi expune riscului de sărăcie și excluziune socială

administratorsipol

Prin legea 282/19.10.2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, au fost adoptate modificări importante la Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, schimbări care vizează direct drepturile economice și sociale ale polițiștilor. Această reformă își propune să alinieze baza de calcul și vârsta standard de pensionare la principiile aplicate în sistemul public de pensii (Pilonul I), însă, fără o componentă complementară, există riscul ca viitorii pensionari din rândul polițiștilor să nu beneficieze de un venit suficient pentru un trai decent.

Alinierea la principiul contributivității și impactul asupra polițiștilor

Noua legislație modifică semnificativ modul de stabilire a pensiei militare. Printre cele mai relevante schimbări se numără:

  • Creșterea treptată a vârstei standard de pensionare la 65 de ani, într-un calendar care începe cu 60 de ani în 2030, continuă cu 61, 62, 63, 64, 65, până în 2035.
  • Extinderea perioadei de referință pentru calculul pensiei, ajungându-se în timp la o medie a soldelor/salariilor brute pe 25 de ani (300 de luni). Este o schimbare care reflectă mai fidel nivelul real al veniturilor din întreaga carieră, însă se bazează tot mai mult pe ideea că polițistul contribuie pe parcursul întregii vieți active la bugetul asigurărilor sociale, la fel ca în sistemul civil.
  • Plafonarea pensiei nete la media veniturilor nete avute în perioada de referință.

Din perspectivă generală, aceste măsuri au o logică similară Pilonului I civil: cu cât contribui mai mult și mai constant, cu atât vei avea o pensie mai mare. Problema principală este că sistemul public de pensii traversează deja o criză de sustenabilitate, iar polițiștii se confruntă și cu provocări specifice profesiei, care implică uzura fizică și psihică accentuată.

Pilonul I, un sistem nesustenabil pe termen lung


Conform unui studiu recent al Asociației CFA România, sistemul public de pensii (Pilonul I) se confruntă cu o datorie implicită uriașă, depășind 300% din PIB. Practic, pe măsură ce populația îmbătrânește și numărul de salariați scade, susținerea pensiilor doar din contribuțiile actuale este tot mai dificilă.

În plus, deficitul bugetar aferent pensiilor crește, iar demografia nefavorabilă anunță și mai puțini contributori pentru viitor.
Rata de înlocuire (procentul din ultimul salariu pe care îl reprezintă pensia) scade semnificativ, semn că, pe termen lung, Pilonul I nu va putea asigura un nivel de trai rezonabil pentru noile generații de pensionari.
Practic, dacă polițiștii se vor baza exclusiv pe această formulă publică reformată, există riscul ca, odată cu aplicarea restricțiilor fiscale și cu dinamica nefavorabilă a populației, valoarea pensiilor să fie insuficientă față de nevoile reale de trai la vârsta pensionării.

Speranța de viață sub 72 de ani: un factor agravant


O altă realitate dură pentru mulți polițiști este speranța de viață semnificativ mai scăzută față de media populației generale, adesea sub pragul de 72 de ani. Cauzele includ stresul profesional, condițiile dificile de muncă și riscurile la care sunt expuse cadrele de poliție.

Alinerea până la 65 de ani a vârstei de pensionare înseamnă că mulți polițiști vor avea o fereastră foarte scurtă (în cel mai bun caz, 7-8 ani) de a beneficia de pensie.
Și mai important: efortul de a cotiza mulți ani la bugetul asigurărilor sociale nu se va traduce întotdeauna într-un beneficiu real, dacă speranța de viață rămâne atât de mică.

Nevoia unui sistem complementar de pensii ocupaționale pentru polițiști

Simulările făcute pentru pensia din sistemul public demonstrează, în mod clar, imposibilitatea asigurării unui venit de decent după încetarea activității. Prin alinierea pensiilor militare de stat cu pensiile din sistemul public, se va reproduce aceeași situație, dar agravată de faptul că beneficiarii de pensii militare de stat nu au avut acces pe durata activității la pensii obligatorii administrate privat (Pilon II).


În aceste condiții, este necesară introducerea unei scheme de pensii ocupaționale, administrată privat, construită pe o contribuție comună polițist–angajator. Acesta ar funcționa ca o măsură de echilibru pentru un viitor incert, după cum arată datele despre sustenabilitatea Pilonului I. Unele simulări au arătat că astfel s-ar putea obține un beneficiu pentru polițiști de minim 35,000 EUR ca sumă acumulată după 15 ani de contribuții împreună cu angajatorul la pensia ocupațională.

Ce presupune pilonul ocupațional?

O schemă de pensii în care angajatorul (Ministerul Afacerilor Interne) și polițistul contribuie cu un anumit procent la un fond privat.
La atingerea vârstei de pensionare, polițistul are la dispoziție un fond suplimentar, care se adaugă la pensia militară de stat și îi oferă mai multă stabilitate financiară, în primul rând prin protecția față de inflație.

Beneficii:

  • Diminuarea presiunii pe fondul public de pensii, care oricum se confruntă cu un deficit.
  • Randament potențial mai mare, pentru că banii sunt gestionați de administratori specializați, în condiții de transparență și supervizare.
  • Flexibilitate: în cazul în care se schimbă structura de salarizare sau apar nevoi urgente, contribuțiile pot fi ajustate în timp, iar polițistul are un grad mai mare de control asupra propriilor economii.
  • Stabilitate: suma acumulată în cont reprezintă proprietatea polițistului și nu poate fi supusă unor măsuri guvernamentale de reducere a cuantumului total sau plăților eșalonate.

Fără un sprijin complementar, pensiile militare de stat vor fi insuficiente pentru menținerea unui nivel de trai decent


Creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și calculul pensiei dintr-un interval mai mare de ani de activitate plasează polițiștii într-un sistem tot mai apropiat de cel public bazat pe contributivitate. Dar Pilonul I s-a dovedit deja nesustenabil pe termen lung conform studiilor independente. Mai mult, condițiile de muncă specifice polițiștilor și speranța de viață sub 72 de ani amplifică riscul ca, la momentul retragerii, venitul oferit de pensia militară de stat să nu asigure un standard de trai minim acceptabil.

SIPOL consideră că introducerea unui sistem ocupațional complementar administrat privat, cu participarea financiară a ambelor părți (polițist și angajator), este singura soluție care poate garanta polițiștilor șansa la o viață demnă după pensionare și la protejarea lor de sărăcie și excluziune socială.

Surse utilizate:

Legea 282/19.10.2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

CFA Society Romania SISTEMUL DE PENSII DIN ROMÂNIA Între echitate, sustenabilitate și performanță

Un model de pensii ocupationale administrate privat pentru personalul din politie și armata

Sursa imagine: https://static.euronews.com/articles/stories/07/97/73/10/1200x675_cmsv2_7c1532d6-a9cc-5050-ae79-51b68ea1c270-7977310.jpg

Situația salariilor polițiștilor din România, în context european

administratorsipol
symbol of european union on banknote
Photo by Photo By: Kaboompics.com on Pexels.com

Informațiile Eurostat și Euronews cu privire la salariile polițiștilor din România, comparativ cu salariile polițiștilor din alte state UE:

  1. Salariu peste minim, dar printre cele mai mici din UE
    • În 2023, un polițist din România (35 de ani, peste 10 ani de experiență) câștigă între aproximativ 1.050 și 1.250 EUR brut lunar.
    • Deși acest salariu este peste salariul minim național de 743 EUR, România rămâne printre țările cu cele mai mici salarii din UE pentru polițiști, alături de Ungaria, Polonia și Croația.
  2. Polițiștii cu vechime/funcții mai mari, sub 2.000 EUR
    • Pentru majoritatea polițiștilor cu vechime/funcții mai mari (echivalent cu inspector, detectiv din statele UE), se menține același decalaj: deși venitul brut crește, rămâne sub 2.000 EUR lunar, ceea ce poziționează România în grupul țărilor cu salarii reduse, alături de Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia și Ungaria.
  3. Diferențe uriașe în Europa
    • În țările din vestul și nordul Europei (Danemarca, Germania, Luxemburg, Belgia), salariile polițiștilor pot depăși 4.000–5.000 EUR brut lunar. Prin comparație, România se află la un nivel de câteva ori mai mic, în ciuda faptului că Uniunea Europeană a alocat, în 2022, 1,7% din PIB pentru sectorul de ordine și siguranță publică.
  4. Evoluții și ajustări la Puterea de Cumpărare (PPS)
    • Țările din Europa de Est și Sud, inclusiv România, pot părea mai competitive când salariile sunt ajustate la paritatea puterii de cumpărare. Totuși, în valori absolute, decalajele rămân semnificative.

Ce înseamnă toate acestea pentru polițiștii români?

  • În ciuda rolului esențial pe care îl avem în menținerea ordinii publice și a siguranței cetățenilor, se menține un decalaj salarial important față de alte state europene.
  • Rezultatul este că mulți colegi resimt presiunea unui venit care nu reflectă în totalitate complexitatea și riscurile profesiei de polițist.

Sindicatul SIPOL militează pentru:

  • Salarizare echitabilă și la un nivel comparabil cu cel european, raportată la responsabilitățile polițiștilor.
  • Creșterea continuă a bugetului pentru ordine și siguranță, astfel încât să existe condiții de muncă adecvate și un mediu care să atragă și să mențină profesioniști competenți în sistem.

Sursa:

https://stirileprotv.ro/stiri/international/salariile-politistilor-in-europa-care-sunt-tarile-care-platesc-cel-mai-mult.html?

https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Minimum_wage_statistics

Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 75/2024 privind majorarea de până la 50% a soldei/salariului

administratorsipol

Prin Decizia nr. 75 pronunţată în şedinţa publică din 18 noiembrie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept) a stabilit un reper esenţial pentru toţi angajaţii din sistemul de ordine publică, apărare şi securitate naţională. Decizia, publicată în Monitorul Oficial nr. 1218/04.12.2024, clarifică statutul majorării de până la 50% prevăzute la art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, precizând că aceasta nu se încadrează în elementele care compun solda lunară/salariul brut lunar.

Cu alte cuvinte, această majorare nu mai este supusă plafonării la nivelul lunii decembrie 2018, limitare impusă de diverse acte normative apărute ulterior (O.U.G. nr. 114/2018, O.U.G. nr. 226/2020, O.U.G. nr. 130/2021, O.U.G. nr. 168/2022). Decizia este obligatorie din momentul publicării în Monitorul Oficial, fapt ce deschide calea pentru calcularea corectă şi integrală a drepturilor salariale.

Ca urmare a petiţiei înaintate de SIPOL, Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia Generală Financiară, ne-a transmis că sunt în derulare demersuri interinstituţionale pentru a identifica soluţiile legislative optime de punere în aplicare a acestei Decizii. Se are în vedere o abordare unitară, astfel încât implementarea să fie coerentă şi să acopere toate situaţiile practice întâlnite în sistem. În acest context, se analizează precedentele legislative şi modul de acordare a diferenţelor salariale retroactive, astfel încât beneficiile prevăzute de decizia ÎCCJ să fie acordate personalului militar, poliţiştilor, poliţiştilor de penitenciare şi personalului civil care execută lucrări de excepţie sau misiuni speciale, prevăzută de art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017.

Cel mai probabil, soluţia legislativă optimă ar putea consta în iniţierea unei ordonanţe de urgenţă care să specifice termenele, procedurile şi metodologia de recalculare a drepturilor salariale. S-ar putea urma modelul OUG nr. 48/2022 sau OUG nr. 3/2019, care au reglementat în mod similar plata diferenţelor salariale retroactive pentru alte categorii de personal.

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

În numele legii
D E C I D E:

Admite sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 16.697/3/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile. În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că:

Majorarea de până la 50%, calculată la solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază a/al personalului militar, poliţiştilor, poliţiştilor de penitenciare şi personalului civil care execută lucrări de excepţie sau misiuni speciale, prevăzută de art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, nu este inclusă în categoria elementelor sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din solda lunară/salariul brut lunar, astfel încât cuantumul acesteia nu este supus plafonării la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018, începând cu 1 ianuarie 2019, în temeiul art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 noiembrie 2024. https://www.iccj.ro/2024/12/05/decizia-nr-75-din-18-noiembrie-2024-2/

O nouă perspectivă asupra pensiilor ocupaționale pentru militari și polițiști

administratorsipol
person holding a stress ball
Photo by Matthias Zomer on Pexels.com

România se confruntă cu o îmbătrânire accelerată a populației, ceea ce exercită presiune asupra sustenabilității financiare a sistemului public de pensii. Reformele recente au vizat echitatea și predictibilitatea, însă au inclus și pensiile militare în categoria “pensiilor speciale”, fără a ține cont de specificul și riscurile asociate acestei profesii. Această schimbare legislativă a generat nemulțumiri în rândul personalului militar și polițienesc, mulți alegând să se pensioneze imediat ce îndeplinesc condițiile legale, afectând astfel stabilitatea și eficiența instituțiilor de apărare și ordine publică.

Articolul propune înființarea unui sistem de pensii ocupaționale administrat privat, care să funcționeze complementar cu pensiile militare de stat. Bazat pe contribuții personale și sprijin din partea angajatorului, acest sistem ar oferi beneficii suplimentare la pensionare, asigurând un nivel de trai mai bun pentru personalul din aceste domenii. Implementarea unui astfel de sistem ar putea încuraja militarii și polițiștii să își continue activitatea pentru o perioadă mai lungă, contribuind la menținerea profesionalismului și eficienței instituțiilor.

Pe lângă beneficiile pentru personalul militar și polițienesc, implementarea acestui model are și implicații economice semnificative. Fondurile acumulate ar putea fi investite în titluri de stat, contribuind la finanțarea deficitului public și la stabilitatea piețelor financiare. De asemenea, investițiile realizate de aceste fonduri de pensii ar stimula dezvoltarea pieței de capital și ar sprijini companiile locale, având un impact pozitiv asupra creșterii economice.

Prin abordarea acestei teme, autorii aduc o contribuție valoroasă la discuțiile privind reforma sistemului de pensii din România. Propunerea lor oferă o soluție practică la provocările actuale și deschide calea pentru dezbateri aprofundate în mediul academic și în societate. Adoptarea unui sistem ocupațional administrat privat pentru militari și polițiști poate reprezenta un pas important către asigurarea unui viitor mai sigur și mai prosper pentru cei care își dedică viața apărării și protejării cetățenilor.

Această inițiativă merită atenția și sprijinul atât al autorităților, cât și al publicului larg, fiind o oportunitate de a îmbunătăți calitatea vieții pentru personalul militar și polițienesc și de a contribui la stabilitatea economică a țării. Articolul subliniază necesitatea unor soluții adaptate contextului actual și evidențiază importanța dialogului și colaborării în găsirea celor mai bune modalități de a răspunde provocărilor demografice și financiare cu care se confruntă România.

Sursa: https://www.romaniasociala.ro/o-noua-perspectiva-asupra-pensiilor-ocupationale-pentru-militari-si-politisti/

Fenomenul împuternicirilor din MAI în vizorul GRECO

administratorsipol

În cadrul celei de-a 94-a reuniuni plenare a Grupului de State împotriva Corupției (GRECO), desfășurată în Strasbourg între 5 și 9 iunie 2023, a fost adoptat un raport detaliat care evaluează progresul României în domeniul prevenirii corupției și promovării integrității în instituțiile publice.

Mecanisme de verificare a integrității

În primul rând, există o necesitate acută de a revizui și îmbunătăți mecanismele de verificare a integrității oficialilor guvernamentali în procesul de numire. Se subliniază că acest proces trebuie să fie transparent și eficient pentru a preveni potențialele conflicte de interese.

În plus, raportul subliniază că este esențială reevaluarea codurilor de conduită aplicabile persoanelor ce exercită funcţii executive de conducere, accentuându-se nevoia de ghiduri practice și de un mecanism eficient de monitorizare și aplicare. Sistemul actual lasă loc pentru ambiguă în aceste domenii, lucru care poate compromite eforturile de combatere a corupției.

Mai mult, se solicită implementarea unei serii de seminarii informative și de formări regulare pentru persoanele ce exercită funcţii executive de conducere, cu accent pe transparență și integritate. Acest lucru ar trebui să fie însoțit de oferirea de consiliere confidențială pentru personalul vizat, promovând astfel un mediu de muncă mai sănătos și etic.

Reglementare și transparență

O problemă gravă este utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență de către guvern, o practică care afectează transparența și consultările publice. Pentru a încuraja participarea activă a cetățenilor și a asigura transparența, este vitală revizuirea acestei abordări.

În plus, raportul indică absența unei reglementări eficiente în ceea ce privește condițiile în care persoanele care au îndeplinit funcții publice de conducere se pot angrena în activități private, ulterior retragerii din domeniul public, fenomen care poate duce la conflicte de interese și alte forme de corupție. Prin urmare, există o nevoie imperativă de a dezvolta un cadru legal clar și coerent care să prevină astfel de practici.

Îmbunătățiri necesare la nivelul instituțiilor de aplicare a legii

În ceea ce privește Poliția și Jandarmeria, raportul subliniază nevoia de revizuire și actualizare a Codului de Etică actual. Acesta trebuie să fie complementat cu îndrumări practice și exemple concrete, reflectând provocările și realitățile din societate.

În plus, se recomandă implementarea unor verificări de integritate mai stricte înainte de recrutare și la intervale regulate pe parcursul carierei personalului, pentru a asigura un standard ridicat de profesionalism și integritate.

Un aspect esențial subliniat în raport este promovarea egalității de gen, cu accent pe sporirea reprezentării femeilor în poziții de conducere și în eșaloanele superioare ale acestor instituții.

În încheiere, raportul subliniază necesitatea măsurilor concrete pentru implementarea noii legi privind protecția avertizorilor în interes public, cu accent pe formarea regulată a personalului de aplicare a legii.

Desemnarea în poziţii de conducere, în special în virtutea ‘împuternicirii’, este lăsată predominant la discreția superiorului direct. Sistemul de permitere a activităților secundare este lipsit de aranjamente eficiente de supraveghere pentru personalul MAI. De asemenea, la nivelul Jandarmeriei nu există reguli și proceduri care să reglementeze declararea și gestionarea conflictelor de interese.

Sursa: RAPORT DE EVALUARE Prevenirea corupţiei şi promovarea integrităţii la nivel central (funcţii executive de conducere) şi la nivelul instituţiilor de punere în aplicare a legii https://rm.coe.int/grecoeval5rep-2022-4-final-ro-evaluation-report-romania-public/1680ac77c8

Pensiile militare de stat: contributivitatea și deprofesionalizarea

administratorsipol

Guvernarea incoerentă și incompetentă din ultimele decade a erodat continuu drepturile sociale și economice ale polițiștilor și militarilor. De-a lungul ultimilor 16 ani – de la aderarea României la Uniunea Europeană, guvernele succesive nu au fost capabile să stimuleze dezvoltarea economică, iar toate măsurile de economisire au fost direcționate preponderent spre acele sectoare în care angajații nu au drept de grevă. Salariile polițiștilor au fost mereu puse pe ultimul loc în ceea ce privește actualizarea, iar celelalte drepturi au fost, de la un an la altul, „înghețate”. Ultima măsură a Guvernului României pentru „a reduce inechitățile” este aducerea pensiilor militare pe un sistem de contributivitate, prin calculul și media salariilor din întreaga carieră.

Aceste pensii militare au fost concepute inițial ca un mecanism de compensare, menit să echilibreze restrângerea unor drepturi pe durata activității profesionale, și nu ca un privilegiu. Însă, prin propunerile legislative actuale, acest mecanism de compensare este pe cale să fie eliminat.

Responsabilitatea trebuie căutată în interior, pentru că nu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional sau Banca Mondială și-au trimis cei mai incompetenți angajați să se instaleze în Parlamentul României și să conducă ministerele din România. Incompetența generalizată, de multe ori asociată cu corupția, a fost produsul partidelor politice. Dacă România ar fi înregistrat o creștere economică solidă, s-ar fi apelat mai puțin la fondurile UE prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar condiționalitățile ar fi fost mai reduse. În contextul în care incompetența și corupția au subminat dezvoltarea economică, se pare că polițiștii și militarii vor suferi consecințele.

Într-un context de economie de piață, cu o piață a muncii dinamică, retragerea mecanismului de compensare va avea repercusiuni importante:

  1. Interesul pentru o carieră în poliție sau în instituțiile militare va scădea semnificativ, iar baza de recrutare se va reduce drastic.
  2. Cei aflați la începutul carierei vor opta mai degrabă pentru mediul privat sau alte instituții publice care oferă salarii mai mari și impun mai puține restricții.
  3. Polițiștii sau militarii cu spirit de inițiativă și capacitate de adaptare vor părăsi instituțiile, provocând un deficit de competență în domeniul activităților complexe.
  4. Interesul pentru ocuparea unor poziții manageriale va scădea pe termen lung, amplificând incompetența instituțională și corupția.
  5. Va fi dificil să se identifice personal pentru funcțiile de conducere, iar fluctuația de personal va crește.
  6. Cei care rămân în activitate vor fi supra-încărcați, ceea ce poate duce la creșterea incidenței bolilor profesionale și a accidentelor de muncă.

Această schimbare structurală a Ministerului Afacerilor Interne (MAI), provocată de Guvernul României, are potențialul de a avea efecte negative de lungă durată.

În comparație cu alte state membre ale UE, România ar putea învăța multe despre gestionarea drepturilor de pensie ale polițiștilor și militarilor. În țări precum Germania, Franța și Belgia, de exemplu, polițiștii și militarii beneficiază de sisteme de pensii bine stabilite, care iau în considerare nu numai salariul, dar și factorii de risc asociati cu aceste profesii.

În Germania, sistemul de pensii al forțelor de ordine este unul dintre cele mai solide din Europa. El face parte din sistemul de pensii public, iar polițiștii beneficiază de anumite avantaje specifice. Pensia de serviciu se calculează în funcție de anii de serviciu și de salariul brut din ultimele luni de activitate. În plus, polițiștii au dreptul să se pensioneze anticipat, fără a suferi penalizări, dacă îndeplinesc anumite condiții. Acest sistem de pensii reconfortant este menit să atragă noi recruți și să le asigure un nivel de trai adecvat după încheierea serviciului.

Belgia, de asemenea, dispune de un sistem de pensii bine pus la punct pentru forțele de ordine. Polițiștii beneficiază de un regim special de pensii, care ține cont de natura dificilă a muncii lor. Astfel, pot beneficia de o pensie anticipată, după 30 de ani de serviciu, fără penalități. Pensionarea anticipată este posibilă de la vârsta de 52 de ani, în anumite condiții. În calculul pensiei, se iau în considerare ultimii 10 ani de carieră și se acordă un procent din salariul brut pe baza numărului de ani lucrați. Acest sistem de pensii robust este un exemplu de bune practici în domeniul asigurărilor sociale.

In România, salariul a fost menținut intenționat cât mai mic, completat de compensații și sporuri care nu intră în calculul pensiei. Transpunerea copy-paste a unui sistem de pensii din alt stat membru UE pentru polițiști nu se poate face fără a face mai întâi copy-paste la sistemul de salarizare și de beneficii sociale pentru polițiști.

Efectele trecerii pensiilor militare pe sistem contributiv vor fi graduale, dar ireversibile și de lungă durată. Vom asista practic la o reformare din interior a instituțiilor din SNAOPSN, în principal prin reducerea a duratei carierei în aceste instituții și prin deprofesionalizare.

Sursa imaginii: https://cdn.due.com/blog/wp-content/uploads/2021/01/Too-late-to-start-a-pension-1024×543.jpg

CONVOCARE ADUNARE GENERALĂ SIPOL

administratorsipol

Având în vedere prevederile statutului SIPOL, Biroul Executiv Central convoacă Adunarea Generală a membrilor SIPOL pentru data de 26.03.2022, cu următoarea ordine de zi:

  1. Prezentarea și aprobarea obiectivelor SIPOL în domeniul accesării de de fonduri europene nerambursabile pentru susținerea activităților sindicale și dezvoltarea relațiilor de colaborare cu alte organizații similare din străinătate.
  2. Prezentarea și aprobarea modalităților de acordare a sprijinului financiar sindical pentru asistența juridică a membrilor de sindicat.
  3. Alegeri pentru funcțiile de conducere eligibile din cadrul Biroului Executiv Central.
  4. Aprobarea calendarului de alegeri pentru Birourile Executive Teritoriale și pentru revalidarea Birourilor Teritoriale SIPOL.
  5. Propuneri din partea membrilor.

Adunarea Generală va avea loc în București, cu respectarea tuturor prevederilor legale privind măsurile de prevenire COVID-19, locația urmând a fi stabilită după confirmarea numărului de participanți și comunicată membrilor în timp util. În cazul în care nu se întrunește cvorumul necesar pentru aprobarea punctelor de pe ordinea de zi, Adunarea Generală se va reconvoca în data de 26.04.2022 în format online.

Membrii SIPOL pot transmite propuneri pentru punctele de pe ordinea de zi pe adresa de e-mail a sindicatului până la data de 24.03.2022.

Între MAI și MAN: veteranii MAI din misiunile internaționale

administratorsipol

Legea nr. 168/2020 pentru recunoașterea meritelor personalului participant la acțiuni militare, misiuni și operații pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român și acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia și urmașilor celui decedat a fost una dintre reglementările așteptate de personalul MAI, aducând mai multă claritate în ceea ce privește drepturile profesionale, sociale și economice ale participnților la misiuni internaționale.

Legea nr. 168/2020 marchează un progres evident în recunoașterea meritelor personalului MAI care a participat la misiuni internaționale. Deși termenul de elaborare pentru normele de aplicare ale legii a fost depășit, MAI încă nu a finalizat Ordinul privind aprobarea normelor de aplicare a Legii nr. 168/2020. Unul dintre punctele care a generat dezbateri și întârzieri este clasificarea misiunilor la care a participat personalul MAI, începând cu anul 1998. Încercăm în acest articol să oferim o explicație, pe scurt, în baza legislației existente, pentru a contribui la o soluție cât mai practică și care să sprijine punctul de vedere conform căruia toți cei care au participat la misiuni internaționale, până la data publicării Legii nr.168/2020, ar trebui să beneficieze de prevederile acesteia.

Conform Legii nr. 168/2020 art b), în ceea ce privește personalul MAI, doar pentru misiunile sub egida organizațiilor internaționale, există 3 perioade în care misiunile sunt stabilite prin trimitere la norme legale diferite, pe care le enumerăm în ordinea în care apar în lege:

  1. Perioada 17.06.2011 – 8.08.2020: acțiuni militare, misiuni și operații – misiunile, operațiile și activitățile de pregătire a acestora prevăzute la art. 2 alin. (1) și art. 3 alin. (3) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, cu completările ulterioare. La 17.06.2011 a fost publicată în Monitorul Oficial nr 427 Legea nr. 121/2011, iar la 8.08.2020 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 715 Legea nr. 168/2020.
  2. Perioada începând cu 8.08.2020 – viitor: misiunile de consiliere, misiunile de monitorizare a acordurilor de încetare a focului, misiunile de pregătire a personalului de aplicare a legii din statul afectat, misiunile de asigurare a trecerii de la starea de conflict la starea de normalitate în statul afectat, stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne. Clasificarea celor 4 tipuri de misiuni prin OMAI are efecte doar de la data publicării legii.
  3. Perioada 1990 – 17.06.2011: Misiunile și operațiile desfășurate în afara teritoriului statului român, începând cu anul 1990 și până la intrarea în vigoare a Legii nr. 121/2011, cu completările ulterioare, se asimilează prin ordin al ministrului apărării naționale cu tipurile de misiuni și operații prevăzute de aceasta.

Analizând cele 3 perioade, în ordine cronologică, singurul element care trebuie realizat pentru acordarea drepturilor este un ordin al ministrului apărării naționale care să asimileze misiunile la care a participat personalul MAI, în perioada 1990 – 17.06.2011, cu tipurile de misiuni prevăzute de Legea nr. 121/2011. Problema s-ar fi rezolvat mult mai ușor dacă legiuitorul ar fi preluat propria formulă din același paragraf și, în loc de „se asimilează prin ordin al ministrului apărării naționale cu tipurile de misiuni și operații prevăzute de aceasta”, ar fi înlocuit cu „se asimilează prin ordin al conducătorului instituției din cadrul sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională cu tipurile de misiuni și operații prevăzute de aceasta”. În acest caz nu ar mai fi trebuit ca MAN să emită un ordin pentru personalul MAI.

Pentru perioada 17.06.2011 – 8.08.2020, în care toți lucrătorii MAI au participat la misiuni internaționale în baza Legii nr. 121/2011, situația este foarte clară: întreg personalul participant la misiuni internaționale în perioada respectivă beneficiază de prevederile Legii nr. 168/2020.

Pentru perioada începând cu 08.08.2020, prin OMAI ar trebui menționate și actualizate periodic, prin raportare la mandatul misiunilor și la alte documente oficiale programatice ale organizațiilor internaționale, în spiritul legii: i) misiunile de consiliere, ii) misiunile de monitorizare a acordurilor de încetare a focului, iii)misiunile de pregătire a personalului de aplicare a legii din statul afectat, iv)misiunile de asigurare a trecerii de la starea de conflict la starea de normalitate în statul afectat. Este foarte important ca evaluarea să se facă în spiritul legii și nu doar prin căutarea cuvintelor cheie „consiliere”, „pregătire”, „normalizare”, pentru că pot exista alte exprimări, dar care au același sens (de exemplu „stabilizare” în loc de „normalizare”, „consolidarea capacității poliției” în loc de „consiliere” sau „pregătire”). În aceste situații ar trebui solicitate clarificări, prin canale oficiale, privind sarcinile concrete pe care misiunile le execută în realizarea mandatului și dacă acestea sunt de consiliere, pregătire, monitorizare a acordurilor de încetare a focului sau asigurare a trecerii de la starea de conflict la normalitate.

În concluzie, în opinia SIPOL, întreg personalul MAI participant la misiuni internaționale până la data publicării Legii nr. 168/2020 ar trebui să beneficieze de prevederile acesteia. Pentru cei care au participat în perioada 1990 – 17.06.2011 ar trebui ca MAI să transmită MAN, în regim de urgență, propunerea privind asimilarea misiunilor cu cele din Legea nr. 121/2011 (doar pentru misiunile care nu se regăsesc în prezent în Anexa 1 din Normele din 11 ianuarie 2021 de aplicare în Ministerul Apărării Naționale a Legii nr. 168/2020, aprobate prin Ordinul nr. 7/11.01.2021, unde a fost inclusă, de exemplu, UNMIK). Pentru cei care participă la misiuni internaționale începând cu 08.08.2020, MAI ar trebui să clasifice misiunile conform mandatului misiunilor și sarcinilor concrete pe care acestea le execută în realizarea acestui mandat, în spiritul Legii nr. 168/2020.

Așadar, drepturile pentru personalul MAI participant la misiuni internaționale în perioada 1990 – 17.06.2011 vor rămâne o perioadă „suspendate” între MAN și MAI, până la emiterea ordinului de asimilare cu misiunile prevăzute de Legea nr. 121/2011.

Alegeri parlamentare 2020: Îngheț pe toată linia

administratorsipol

Regulile democrației spun că, periodic, cetățenii trebuie consultați și, în funcție de câte voturi vor fi încredințate fiecărei formațiuni politice sau candidaților independenți, se vor distribui mandate în Camera Deputaților și Senat. Mai sunt și excepții, ca în democrație, câteva mandate fiind alocate minorităților în Camera Deputaților. Parlamentul României este organul reprezentativ suprem și unica autoritate legiuitoare a României.

Cei care intră în Parlamentul României ca urmare a votului din 6 Decembrie vor influența masiv, prin legiferare, pe o perioadă de minim 4 ani și uneori chiar mai lungă, toate drepturile profesionale, sociale și economice ale polițiștilor. Așadar este esențial ca votul pe care îl dați să fie un vot informat. Circulă foarte multe dezinformări de campanie, care încearcă să amplifice emoțiile, mai ales frica (formațiunea X va desființa, va anula, etc.), dar singurele surse oficiale și publice în care sunt menționate propunerile formațiunilor politice sunt programele lor de guvernare.

Programele de guvernare ale formațiunilor politice sunt foarte asemănătoare cu listele pentru Moș Crăciun. Conțin promisiuni generoase, prognoze optimiste și ambiții politice, pe scurt un produs de marketing politic, un efort de a ambala cât mai atractiv un produs pentru cetățean – consumatorul de proces electoral. Programele de guvernare propuse în campania electorală sau, mai simplu, promisiunile partidelor, nu au un istoric al realizării foarte bun. Dar, deși nu există garanția realizării 100% a promisiunilor, programele oferă cel puțin 2 repere importante pentru informarea cetățenilor.

Primul reper este partea explicită a programelor electorale, fiind definite prioritățile, promisiunile și viitoarele realizări ale formațiunilor politice. Chiar dacă sunt prezentate pompos, posibilele realizări nu pot fi contradictorii, pe de o parte, și nu pot antagoniza principalul bazin electoral al formațiunii, pe de altă parte. Deci nu se poate promite totul, s-a făcut o selecție care va reflecta, chiar și relativ, ceea ce vor face în realitate reprezentanții respectivei formațiuni, odată ajunși în parlament. Al doilea reper este partea implicită în programele electorale, adică subiectele care nu există sub nicio formă în program. Al doilea reper este uneori chiar mai important decât primul, pentru că ce nu se spune este uneori mai relevant decât promisiunea asumată.

Pentru că programele principalelor formațiuni politice se întind uneori pe câteva sute de pagini, reproducem mai jos principalele lor propuneri/promisiuni din domeniul „siguranței cetățenilor”, cele care vor afecta, în mod direct, și polițiștii.

Partidul Național Liberal

Viziunea pe termen mediu: România va beneficia de un sistem capabil să ofere siguranță individului și comunității, să impună ordine și respect față de lege, la nivelul întregii societăți, și să asigure un mediu favorabil pentru dezvoltarea de servicii publice de calitate. Instituțiile MAI vor fi principalii actori în realizarea dezideratului, dar și parte din această viziune. Responsabilitatea, modul de lucru pro-activ și îmbrățișarea valorilor europene vor guverna activitatea instituțiilor MAI. Performanța acestora va fi susținută de angajați profesioniști, competenți, integri și dedicați realizării serviciului public și agendei cetățeanului.

Menținerea contextului epidemiologic actual va impune ca activitatea MAI să rămână centrată, în linii mari, pe cele două componente enunțate. Totuși, chiar și în acest context, sistemul MAI va evolua pornind de la dezideratul de a transforma situația de criză într-o șansă ca instituțiile publice să își îmbunătățească interacțiunea cu cetățenii, pentru a răspunde cu responsabilitate și în condiții de transparență agendei reale a acestora.
În acest sens se vor depune diligențele pentru rezolvarea unei probleme recurente în MAI legată de deficitul de personal, întrucât la data de 30 septembrie 2020 gradul total de ocupare a posturilor era de doar 84,97%, iar aproximativ 25.300 de cadre au o vechime de nu mai mult de 5 ani.

Soluțiile viitoare nu se vor limita doar la refacerea numărului angajaților încadrați, ci vor lua în considerare mai multe paliere: optimizarea structurilor dedicate unui anumit domeniu și redistribuirea resurselor între noile structuri astfel formate, îmbunătățirea pregătirii profesionale și extinderea utilizării tehnologiei (aplicații software, dispozitive mobile) în activitățile curente. În acest context, este important ca reforma pregătirii profesionale să înceapă încă de la momentul recrutării. De aceea, va fi
acordată o atenție deosebită modului în care va funcționa instituția de formare inițială a ofițerilor din MAI.

Dezvoltarea unor servicii publice de calitate, mai ales în contextul unei transformări digitale a activității MAI, impune gestionarea eficientă a documentelor elaborate de-a lungul timpului. Va continua procesul de optimizare a infrastructurii IT&C, început în anul 2020, urmând a fi extins și în ceea ce privește dezvoltarea și utilizarea bazelor de date.

România se situează printre statele europene cu cel mai redus grad de siguranță rutieră. Din perspectiva MAI, acest indicator poate fi îmbunătățit inclusiv prin adoptarea unor măsuri corecte în domeniul legislației rutiere. Astfel, va fi reevaluat modul în care sunt utilizate sistemele video de
monitorizare a traficului (existente), care ar putea contribui decisiv la reducerea riscului unor accidente rutiere. Informațiile furnizate de acestea vor fi folosite la impunerea disciplinei în trafic și, în general, la prevenirea și combaterea încălcării legislației în domeniu.

Poliția Română și Jandarmeria Română sunt principalii actori în gestionarea ordinii publice, iar rolul și responsabilitățile acestora vor fi mai bine delimitate în cadrul unei noi strategii în domeniu. Urmând modul
de organizare al Poliției de Frontieră Române, vor fi realizate optimizări în ceea ce privește structura și funcționarea Jandarmeriei Române. Este recunoscut faptul că frontierele României îndeplinesc toate condițiile
tehnice asumate pentru a face posibilă aderarea la Spațiul Schengen. MAI va continua să-și îndeplinească misiunile pentru ca obiectivul aderării la spațiul Schengen să rămână realizabil, inclusiv prin întărirea cooperării operaționale pentru securizarea frontierelor, în cadrul Agenției FRONTEX, respectiv prin adoptarea măsurilor de ordin tehnic, legislativ și material din competență pentru implementarea sistemelor europene de informații pentru frontieră și securitate și asigurarea interoperabilității acestora.

Obiective generale: 1. Adaptarea și modernizarea instituțiilor MAI, pentru a răspunde nevoilor cetățenilor și societății, într-un sistem coerent, guvernat de principii și responsabilitate; 2. Consolidarea capacității de intervenție și de reacție a MAI, pentru impunerea respectării legii; 3. Implementarea unui sistem modern de recrutare, formare și evoluție profesională a personalului MAI; 4. Simplificarea administrativă și transformarea digitală a serviciilor publice și procedurilor interne de lucru.

I. Adoptarea unei noi Strategii naționale de ordine și siguranță
publică
MAI va defini și implementa, împreună cu alți actori statali și cu sprijinul societății civile, o nouă strategie națională, care să confere mecanisme și responsabilități precise în planul ordinii și siguranței publice.
Implementarea acesteia va contribui la asigurarea unui grad ridicat de siguranță a persoanelor, comunităților și patrimoniului acestora, prin eliminarea suprapunerilor de competență între instituțiile MAI, în principal
Poliția Română și Jandarmeria Română, și la consolidarea mecanismelor de prevenire a criminalității – printr-o prezență activă în segmentul stradal, în locurile și mediile cu potențial criminogen, în raport cu concluziile unor analize de risc ce vor avea în vedere nevoile de siguranță specifice fiecărei comunități sau grup vulnerabil.
Căutarea persoanelor dispărute, siguranța școlară, prevenirea delincvenței juvenile, combaterea violenței domestice, prevenirea agresiunilor de natură sexuală, precum și a infracționalității cu grad ridicat de impact emoțional și psihologic în comunitate sunt subiecte de interes direct pentru
fiecare cetățean. MAI va urmări ca aceste priorități să fie corelate cu cele naționale și internaționale referitoare la prevenirea și combaterea criminalității grave, a celei organizate și transfrontaliere, precum
și a celei cu impact negativ asupra bugetului național și european.

II. Consolidarea Sistemului Național Integrat pentru Situații de Urgență

III. Optimizarea funcțională a structurilor MAI
MAI va continua acest proces, prin reconsiderarea rolului sau comasarea unor structuri conexe, eliminarea situațiilor în care aceeași materie este gestionată de mai multe structuri și prin echilibrarea repartizării resurselor. Finalitatea acestui demers se va traduce în rezultate concrete: îmbunătățirea sistemului de asigurare a ordinii publice, cu accent pe activitatea de prevenire, respectiv pe extinderea utilizării monitorizării video în misiunile de pază (ale Jandarmeriei Române); întărirea capacității de funcționare și reacție a structurilor operative; eficientizarea structurilor de suport, inclusiv prin crearea unui mecanism unitar, la nivelul județelor, care să asigure resurse materiale pentru toate structurile operative ale MAI;
impunerea utilizării procedurilor de lucru electronice și a sistemelor de management electronic al documentelor.

IV. Consolidarea mecanismelor de prevenire și combatere a încălcării
legislației rutiere, prin utilizarea sistemelor de monitorizare a traficului
rutier
Există sisteme de monitorizare a traficului dezvoltate de unitățile administrativ-teritoriale. Dincolo de funcția generală pe care acestea o îndeplinesc – suport pentru luarea unor decizii de dirijare a traficului
rutier – este necesar ca informațiile pe care le oferă să poată fi utilizate și pentru impunerea respectării legii. O astfel de măsură, care va contribui decisiv la decongestionarea arterelor rutiere și la respectarea regulilor de circulație, rezultat de care vor beneficia: participanții la trafic, comunitatea, unitatea administrativ-teritorială, sistemul de impunere a legii.

V. Dezvoltarea capacității MAI de poliție aeriană
Mobilitatea elementelor criminogene face necesar ca, la nivelul Inspectoratului General de Aviație, să funcționeze o structură care va sprijini misiunile MAI ce implică o componentă de poliție aeriană.

VI. Consolidarea mecanismelor de realizare a comunicării publice. Contextul actual a arătat pericolul pe care îl generează diseminarea în spațiul public a informațiilor de tip „Fake news”. MAI își va amplifica eforturile pentru corecta și completa informare a cetățeanului cu
privire la evenimentele de interes, necesitatea respectării unor măsuri de protecție specifice unor situații de risc, precum și la subiecte care vizează activitatea personalului/structurilor MAI.

VII. Reconsiderarea rolului instituțiilor de formare profesională ale MAI și a
mecanismelor de recrutare și formare. În principal, rolul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” București va fi reconsiderat, pentru a răspunde nevoilor actuale de pregătire profesională a ofițerilor, în cele
două domenii majore: ordine publică și situații de urgență. În cadrul acesteia vor funcționa Facultatea de Ordine și Securitate Publică, care va prelua atribuțiile formative, elementele de structură și personalul didactic ale Facultății de Poliție, Facultății de Jandarmi, Facultății de Poliție de Frontieră și Facultății de Științe Juridice și Administrative, precum și Facultatea de Pompieri. Totodată, va fi implementat un nou sistem de formare inițială a ofițerilor (poliție, poliție de frontieră și jandarmi) prin
programe de masterat profesional, destinate absolvenților de studii universitare de licență. La finalizarea acestor studii de masterat, absolventul va primi grad profesional și va fi repartizat potrivit nevoilor beneficiarului.

VIII. Implementarea unui sistem unitar, integrat, de pregătire profesională.
În plan teritorial va fi utilizată o infrastructură comună de pregătire profesională. În fiecare județ va exista o bază de pregătire unică, care va asigura nevoile de pregătire profesională pentru polițiști, polițiști de
frontieră, jandarmi, pompieri sau personal de protecție civilă. Acolo unde nu există o asemenea infrastructură, vor fi valorificate programele de investiții ale Companiei Naționale de Investiții, dedicate realizării
unor astfel de obiective. În cadrul procesului de formare profesională va fi consolidată utilizarea metodelor moderne de instruire (platforme de tip ”e-learning”, cursuri on-line) și vor fi revizuite mecanismele de evaluare a competențelor și abilităților profesionale. Simultan, ținând cont de specificul misiunilor în teren ale structurilor MAI, va fi realizată consolidarea pregătirii tactice, fizice și psihologice a personalului.

IX. Reconsiderarea unor elemente de statut profesional
În vederea eficientizării actului managerial, este necesar ca funcțiile de conducere să fie ocupate prin concurs și nu doar cu caracter temporar. Va fi introdusă o limitare a procedurilor de împuternicire, strict la acele situații obiective când altă modalitate de ocupare nu este posibilă. Totodată, pentru anumite funcții de conducere în structuri ale MAI, este necesar ca ocuparea
postului să se realizeze pentru o perioadă determinată, în baza unui mandat. În acest fel, va exista un element care va conferi stabilitate pe post persoanei respective și, în același timp, va obliga instituția să stabilească obiective clare, iar titularul postului să le îndeplinească.

X. Transformarea digitală a unor servicii publice și activității interne a
structurilor MAI
MAI dezvoltă în prezent procese de transformare digitală. O serie de obiective de interes deosebit, precum proiectul „Sistem informatic integrat pentru emiterea actelor de stare civilă”, proiectul cărții electronice de identitate, transformarea serviciilor publice în domeniul înmatriculării vehiculelor și emiterii permiselor de conducere și HUB-ul de servicii al MAI vor fi finalizate și implementate. Astfel, MAI va contribui decisiv la transformarea modului în care se face administrație publică în România, pe
de o parte, prin aducerea propriilor servicii publice în mediul electronic, iar pe de altă parte, prin contribuția la ecosistemul de realizare a serviciilor digitale.

XI. Îmbunătățirea sistemului de management și de control al resurselor financiare repartizate MAI
În activitatea sa, MAI utilizează atât fonduri repartizate de la bugetul de stat, cât și fonduri externe nerambursabile. În cadrul financiar european multianual 2014-2020, fondurile europene au constituit cea mai importantă sursă de investiții a MAI. Și în acest domeniu, deficitul de personal a avut efecte asupra eficienței gestionării resurselor financiare. Pentru realizarea obiectivului propus va fi realizată simplificarea fluxurilor interne aferente procedurilor de achiziție publică, prin generalizarea utilizării la nivelul MAI a unei aplicații informatice dedicate (PIMAP), optimizarea costurilor aferente consumurilor energetice, prin valorificarea informațiilor reieșite din monitorizarea consumurilor de energie electrică și gaze, impunerea utilizării exclusive a unor proceduri electronice, în procesul de atragere, gestionare, control și raportare a fondurilor externe nerambursabile, respectiv în cadrul procedurilor de promovare a proiectelor care vizează actualizarea inventarului domeniului public al statului.

Partidul Social Democrat

EFICIENȚĂ ȘI PREVENȚIE: Revizuirea normativă și aplicarea efectivă a
mecanismelor de recuperare a prejudiciilor și a tuturor produselor infracțiunii. Creșterea eficienței în combaterea fenomenelor infracționale care influențează bunul mers al societății – trafic de persoane, trafic de droguri, evaziune fiscală și corupție. Generalizarea proiectului Educația juridică în școli, inclusiv prin reglementări normative primare.

STANDARDE EUROPENE: Îmbunătățirea funcționării instituțiilor cu atribuții de aplicare efectivă a legii prin revizuirea politicii de resurse umane – recrutare, evaluare, promovare, răspundere disciplinară – și prin asigurarea de dotări și infrastructură corespunzătoare misiunii lor sociale.

USR-Plus

Fără penali în funcții publice: Interzicerea ocupării de funcții publice alese
pentru persoanele condamnate penal care nu s-au reabilitat

Fără pensii speciale: Eliminarea pensiilor speciale și calcularea tuturor pensiilor după același sistem. Egalitatea românilor în fața pensiei înseamnă la contribuție egală, pensie egală.

Trecerea poliției judiciare în subordinea parchetelor: O justiție eficientă în domeniul penal presupune colaborarea foarte bună dintre procuror și polițist, fără niciun fel de imixtiuni. Polițistul trebuie să aibă o singură linie
de subordonare, și anume subordonarea față de procuror, nu și față de șefii săi ierarhici din poliție. De aceea, vom promova trecerea poliției judiciare în subordinea exclusivă a parchetelor, inclusiv din punct de vedere administrativ.

Punerea la dispoziția parchetelor și organelor de cercetare penală a unei
infrastructuri performante pentru obținerea de probe: Depistarea și combaterea criminalității moderne, în special a infracțiunilor economice, informatice și de corupție, necesită utilizarea unor mijloace tehnice avansate, de care în prezent dispun doar serviciile de informații. Pentru a evita orice suspiciune de implicare a serviciilor de informații în activitățile de urmărire penală, asigurând totodată eficacitatea cercetărilor, propunem înființarea unor direcții specializate de poliție, aflate în subordinea exclusivă a procurorilor, dotate cu aparatură adecvată.

Eficientizarea instituțiilor: Crearea de oportunități de finanțare pentru
implementarea și utilizarea tehnologiilor bazate pe inteligență artificială (AI) și automatizarea proceselor asistată de roboți (RPA) la nivelul administrației publice centrale și locale pentru optimizarea calculelor
fiscale, achiziții publice, efectuarea de verificări antifraudă sau procesarea diverselor cereri din partea cetățenilor, procesarea de autorizații, raportarea incidentelor sau administrarea contractelor, în domeniul sănătății educației (ex: pentru gestionarea admiterilor și înscrierilor, managementul finanțelor studenților, gestionarea bazelor de date pentru studenți), sau în domenii care țin de activitatea poliției (ex: pentru
procesarea amenzilor, raportarea de informații și infracțiuni).

Eficientizarea și transparentizarea sistemului de control al aplicării reglementărilor de mediu: Întărirea controlului aplicării reglementărilor prin publicarea tuturor autorizațiilor de mediu, profesionalizarea instituțiilor juridice și a poliției, înăsprirea sancțiunilor pentru contravențiile și infracțiunile de mediu, informare publică continuă asupra controalelor de mediu efectuate și a rezultatelor lor.

Priorități sectoriale de politici europene: Întărirea legislației europene anticorupție și a legislației care combate crima organizată, terorismul și infracționalitatea transfrontalieră.

Partidul Mișcarea Populară

SIGURANȚĂ ȘI ORDINE PUBLICĂ: Siguranța cetățenilor este o obligație de bază a statului. Rețelele infracționale s-au întărit în ultimii ani și au ajuns să creadă că sunt de neatins. România este în topul statelor afectate de traficul de persoane, iar jumătate dintre victimele traficului de persoane sunt minori.
Partidul Mișcarea Populară consideră că Poliția și instituțiile statului trebuie să fie de neatins pentru clanuri, pentru rețelele infracționale. PMP propune o lege specială Anti-Clan pentru destructurarea rețelelor de
crimă organizată. Principalele obiective sunt: combaterea criminalității organizate, a traficului de persoane, a spălării banilor și a cerșetoriei organizate.

Reforma Poliției Române
•Creșterea finanțării MAI și investiții pentru pregătirea polițiștilor și dotarea materială a acestora;
•Creșterea numărului de polițiști care anchetează infracțiunile de trafic de persoane şi a numărului de anchetatori financiari specializați în cazuri de trafic de persoane;
•Creșterea semnificativă a pregătirii poliției pentru lucrul cu victimele, strângerea de dovezi al traficului de persoane şi înțelegerea constrângerii psihologice;
•Depolitizarea numirilor la vârful MAI.

Modificarea legislației și organizarea eficientă a sistemului de justiție pentru combaterea crimei organizate
•Adoptarea unei legi speciale pentru destructurarea rețelelor de crimă organizată;
•Repornirea luptei împotriva clanurilor interlope şi a rețelelor de crimă organizată. Operaționalizarea DIICOT;
• Extinderea eforturilor de pregătire a funcționarilor implicați în procedurile judiciare – în special a judecătorilor – pentru abordarea cazurilor de trafic de persoane şi lucrul cu victimele;
• Modificarea legislației pentru a permite autorităților să sancționeze agențiile de recrutare pentru infracțiuni legate de traficul de persoane;
• Scăderea la minimum a taxelor judiciare şi creșterea eforturilor de asigurare de compensații pentru victime;
• Modificarea legislației pentru a permite oferirea de sprijin financiar ONG-urilor pentru servicii pentru victime şi instituirea unui mecanism formal de administrare a fondurilor;
• Modificarea Regulamentelor pentru a permite nepublicarea electronică a numelor tuturor victimelor care depun mărturie la procese pentru protejarea martorilor de represalii şi stigmatizare şi pentru a încuraja mai multe victime să se implice în urmărirea în justiție.

PRO România

PRO România susține că justiția trebuie să evolueze manifestându-se nu doar ca putere in stat, ci și ca SERVICIU PUBLIC capabil să satisfacă în mod deplin nevoia cetățenilor de adevăr si dreptate, de asigurare a drepturilor si libertăților acestora. Susținem:

  • asigurarea accesului egal la JUSTIȚIE pentru persoanele defavorizate și vulnerabile, prin îmbunătățirea sistemului de asistență publică judiciară și din oficiu;
  • adaptarea la nevoile societății actuale prin înființarea unor instanțe și completuri specializate în domenii de activitate cheie cum ar fi cel financiar-fiscal, al finanțărilor nerambursabile si achizitiilor publice sau al dreptului societar, formarea adecvată a magistraților precum și modificarea normelor de procedură specifice;
  • creșterea nivelului de transparență și de informatizare a sistemului de justiție, gener-alizarea la nivel național a dosarului în formă electronică și a accesului la acesta;
  • creșterea nivelului de unificare a practicii judiciare, adoptarea de măsuri legislative și administrative în vederea asigurării caracterului predictibil și a duratei rezonabile a proceselor;
  • prevenirea și combaterea eficientă a criminalității inclusiv prin asigurarea recuperării rapide și integrale a prejudiciului creat prin infracțiuni;
  • dezvoltarea și modernizarea infrastructurii și a dotărilor, creșterea investițiilor în ve-derea asigurării unui serviciu public funcțional și eficient;
  • intensificarea cooperării judiciare în materie civilă.

Redarea demnității și respectului datorat hainei militare: Demnitate și respect pentru militari. Vom apăra drepturile deja câștigate. Pentru toți cei care au îmbrăcat sau încă poartă haina militară, PRO România susține și va implementa în integralitate Legea 223/2015.

Revenirea la forma inițială a legii va reda demnitate și respectul pentru uniforma militară. În acest fel, PRO România și premierul Victor Ponta garantează stabilitate pentru toți militarii care luptă pentru siguranța națională, lege și ordine. Respectul pentru valorile democratice, fidelitatea față de țară, loialitatea, devotamentul, sacrificiul sunt, potrivit legii, angajamente ale cadrelor militare. Corelativ, statul este dator să-și îndeplinească obligațiile asumate în raport cu cadrele militare, cărora le-a interzis, prin lege, ”dreptul de a-și apăra drepturile”.

Este necesară corelarea reală și corectă între obligațiile și restricțiile impuse cadrelor militare și drepturile acestora, în activitate sau la pensie. Pensia militară nu este un privilegiul, ci este un drept al unei categorii profesionale care își desfășoară activitatea în condiții speciale, nicio altă profesie neavând un număr atât de mare de interdicții și restrângeri în exercitarea unor drepturi fundamentale, precum și de obligații, îndatoriri suplimentare și riscuri asociate.

Revenirea la forma inițială a Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat este imperios necesară în condițiile în care aceasta a fost modificată semnificativ de 3 ori în 5 ani, fapt ce a generat atât discriminări între persoanele aflate în aceeași situație juridică, cât și neîncredere, prin lipsa de predictibilitate a cadrului normativ.

Partidul Ecologist Român

Calitatea superioară a actului de justiție oferă garanția unui stat puternic și sigur. Partidul Ecologist Român susține idependența Justiției și lupta cu flagelul corupției. Propunerie Partidului Ecologist Român: Legea răspunderii magistraților, Scoaterea procurorilor din magistratură, Desemnarea procurorilor șefi acestora de către cetățeni, în
urma unor alegeri, Asigurarea unei finanțări adecvate care să permită
funcționarea optimă a sistemului, Reforma sistemului penitenciar, Combaterea corupției.

Partidul Ecologist Român consideră că actuala atitudine a instituţiilor statutului român faţă de fenomenul infracţional aferent corupţiei manifestat cu prioritate la nivelul clasei politice, administrației publice locale, ministerelor şi unităţilor subordonate acestora, parlamentului şi instituţiilor de forţă este una de favorizare şi nu de prevenire şi limitare.
Partidul Ecologist Român dezaprobă actualele metode de influenţare a electoratului şi a rezultatelor votului popular prin activarea în special în anii electorali a unor dosare cu suspiciuni de corupţie, aferente unor perioade mult anterioare şi reactivate la comanda politică.

Partidul Ecologist Român remarcă lipsa de reacţie a autorităţilor responsabile la combaterea surselor ‘legale” de corupţie, dar şi reacţia triumfătoare la Identificarea celor căzuţi pradă acestui flagel, Partidul Ecologist Român îşi declara surprinderea asupra conţinutului triumfalist al bilanţurilor instituţiilor aparţinătoare sistemului de justiţie, acestea incluzând numere şi totaluri pe categorii de activitate dar niciodată măsuri de prevenire.

Partidul Ecologist Român propune societăţii româneşti următoarele măsuri care să limiteze şi să descurajeze situaţiile favorizante în capcană cărora să cadă cetăţeni români de bună credinţă, aflaţi vremelnic în funcţii de răspundere rezulate din alegeri sau prin numire:

  • Promovarea unor amendamente la legile care reglementează contractele comerciale care să interzică sub sancțiuni severe
    a) utilizarea profitului rezultat pentru finanţarea partidelor politice
    b) utilizarea profitului rezultat pentru finanţarea oricăror activităţi cu caracter ilegal, de corupţie sau terorism
  • Revizuirea OUG 109/2011 în sensul corelării profesionalismului personalului selectat şi a rezultatului îndeplinirii criteriilor de performanţă cu retribuirea şi bonusul acordat; personalul selectat pentru a face parte din consiliile de administraţie şi conducerea companiilor naționale trebuie să fie majoritar de pregătire şi experienţă în domeniul de activitate aferent.
  • Interzicerea participării miniştrilor, secretarilor de stat, directorilor generali, şi a oricărui funcţional public angajat în ministere în consiliile de administraţie ale companiilor din subordine; participarea acestora trebuie limitată la includerea lor în componentă AGA, în calitate de reprezentant a asociatului/proprietarului.
  • Interzicerea angajării şi funcţionarii personalului din ministere pe posturi plătite de companiile din subordine. Refacerea grilelor de remunerare şi a politicilor de bonusuri pentru aleşii locali prin corelarea performanţelor obţinute în scopul motivării acestora la nivelul muncii prestate.
  • Personalul numit politic pe funcţie de conducere în cadrul companiilor naţionale va părăsi compania la fiecare ciclu electoral.
  • Funcţiile de conducere de orice nivel în cadrul companiilor din subordinea ministerelor vor fi ocupate de persoane cu pregătire şi experiența în domeniu în afară oricărei relaţii de rudenie cu angajaţi ai guvernului, ministerelor, parlamentului sau a serviciior speciale.
  • La fiecare schimbare politică a majorităţii guvernamentale, funcţionarilor guvernamentali, înalţilor funcţionari şi funcțonarilor publici numiţi politic li se încetează de drept mandatul, aceştia urmând a fi redistribuiţi în domeniile şi pe posturile disponibile.

Ce aduce Moș Gerilă polițiștilor?

Din promisiunile tuturor partidelor și având în vedere criza economică actuală, reiese clar că Moș Craciun nu vine la polițiști în următorii 2 ani. În schimb, vine Moș Gerilă, cu cadoul tradițional, adică înghețul. Așadar, foarte probabil, indiferent de configurația parlamentului, nu vor exista niciun fel de creșteri salariale pentru polițiști în 2021 și chiar în 2022.

Motivul principal al înghețului salariilor și celorlalte drepturi ale polițiștilor este criza economică în care ne aflăm, cu o revenire estimată atât de lentă încât chiar și Comisia Națională de Strategie și Prognoză, în general optimisă în prognoze, a acceptat că V-ul ar fi de fapt un fel de L sau ceva în genul mărcii Nike.

Pentru anul 2021, spune CNSP, obiectivul la nivel macroeconomic este acela de a recupera scăderea economică din anul 2020, creându-se premisele unei creşterii economice sustenabile. Dacă se pleacă de la un -2.0% la sfârșitul lui 2021 (optimist estimat), nici anul 2022 nu arată prea bine, pentru că o revenire la normal a economiei (între +2.5 și +3.5%) poate fi înregistrată în T3-T4, deci, cu noroc, o posibilă mărire a salariilor (de fapt nu mărire, ci aplicare a majorărilor înghețate) va fi posibilă în anul 2023.

Așadar, Moș Gerilă foarte probabil aduce în primul rând pentru polițiști un îngheț de 2 ani pe majorările prevăzute în Legea 153/2017, cele care ar fi trebuit să fie aplicate începând cu 01.01.2021 și 01.01.2022. Amânare cu 2 ani însemnând că vor fi aplicate, probabil, la 01.01.2023 și la 01.01.2024.

Al doilea cadou pe care Moșul l-ar putea aduce pentru polițiști în anul 2021 este supra-impozitarea pensiilor și modificarea legislației astfel încât, prin reducere, vârsta standard de pensionare să nu poată fi mai mică de 55 de ani. Ambele sunt deja în lucru și asumate de reprezentanții diferitelor formațiuni. Cu puțin ghinion, Moș Gerilă ar putea adăuga un bonus, prin separarea pensiilor polițiștilor de pensiile militarilor, dar trebuie să așteptăm puțin pentru că un asemenea cadou se dă chiar în anul anterior al unei campanii electorale, pentru a mulțumi, concomitent, atât populația, cât și militarii. Polițiștii rămân nemulțumiți, dar au cadoul.

Îi pot face ceva polițiștii lui Moș Gerilă pe 6 Decembrie?

Da, îi pot arăta că nu sunt o masă de manevră formată din indivizi care ori sunt absenți din procesul electoral, deci nu contează, ori votează ca o turmă după cum li se spune, deci sunt ușor de manipulat. Singurul lucru pe care îl putem face este să demonstrăm că suntem cetățeni informați și care participă activ la procesul electoral, prin exercitarea dreptului de vot. Informați-vă cu privire la programele formațiunilor politice și ale candidaților independenți. Uitați-vă cine sunt candidații, ce studii au și ce realizări au avut înainte de a intra în politică. Și, mai ales, nu vă lăsați influențați de fake-news sau de diverși „foști” care „vă vor binele”, votați conform propriilor opinii.

Sursele informațiilor din articol:

  • https://media.hotnews.ro/media_server1/document-2020-11-20-24431436-0-program-guvernare-pnl.pdf
  • https://media.hotnews.ro/media_server1/document-2020-11-20-24431439-0-program-guvernare-usr-plus.pdf
  • https://media.hotnews.ro/media_server1/document-2020-11-20-24431465-0-program-guvernare-psd.pdf
  • https://pmponline.ro/2020/11/19/programul-de-guvernare-al-pmp?fbclid=IwAR3XkJ4hJvx2RfTxug3BjMhX51mn5gStcD6NkprA4zffMtRq7aO8ZdY8wSc
  • https://www.proromania.ro/viziune-pro-romania/redarea-demnitatii-si-respectului-datorat-hainei-militare/
  • https://www.per.ro/program-de-guvernare/?fbclid=IwAR11REoOvCQ9IDPjIyQgSyYmsr3nrEyfK21lpAiu-gsV9ULrfH1HtC7Mdqw
  • https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-24435792-cnsp-mai-realista-nu-vazut-revenire-economica-evolutia-trimestriala-transformat-intr-fel-fel-duce-spre-nike.htm
  • Sursa imaginii: https://indianapublicmedia.org/amomentofscience/rare-phenomenon-blue-ice.php