Etichetă: pensii

Pensiile militare de stat: o reformă care aliniază polițiștii la sistemul public contributiv, dar îi expune riscului de sărăcie și excluziune socială

administratorsipol

Prin legea 282/19.10.2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, au fost adoptate modificări importante la Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, schimbări care vizează direct drepturile economice și sociale ale polițiștilor. Această reformă își propune să alinieze baza de calcul și vârsta standard de pensionare la principiile aplicate în sistemul public de pensii (Pilonul I), însă, fără o componentă complementară, există riscul ca viitorii pensionari din rândul polițiștilor să nu beneficieze de un venit suficient pentru un trai decent.

Alinierea la principiul contributivității și impactul asupra polițiștilor

Noua legislație modifică semnificativ modul de stabilire a pensiei militare. Printre cele mai relevante schimbări se numără:

  • Creșterea treptată a vârstei standard de pensionare la 65 de ani, într-un calendar care începe cu 60 de ani în 2030, continuă cu 61, 62, 63, 64, 65, până în 2035.
  • Extinderea perioadei de referință pentru calculul pensiei, ajungându-se în timp la o medie a soldelor/salariilor brute pe 25 de ani (300 de luni). Este o schimbare care reflectă mai fidel nivelul real al veniturilor din întreaga carieră, însă se bazează tot mai mult pe ideea că polițistul contribuie pe parcursul întregii vieți active la bugetul asigurărilor sociale, la fel ca în sistemul civil.
  • Plafonarea pensiei nete la media veniturilor nete avute în perioada de referință.

Din perspectivă generală, aceste măsuri au o logică similară Pilonului I civil: cu cât contribui mai mult și mai constant, cu atât vei avea o pensie mai mare. Problema principală este că sistemul public de pensii traversează deja o criză de sustenabilitate, iar polițiștii se confruntă și cu provocări specifice profesiei, care implică uzura fizică și psihică accentuată.

Pilonul I, un sistem nesustenabil pe termen lung


Conform unui studiu recent al Asociației CFA România, sistemul public de pensii (Pilonul I) se confruntă cu o datorie implicită uriașă, depășind 300% din PIB. Practic, pe măsură ce populația îmbătrânește și numărul de salariați scade, susținerea pensiilor doar din contribuțiile actuale este tot mai dificilă.

În plus, deficitul bugetar aferent pensiilor crește, iar demografia nefavorabilă anunță și mai puțini contributori pentru viitor.
Rata de înlocuire (procentul din ultimul salariu pe care îl reprezintă pensia) scade semnificativ, semn că, pe termen lung, Pilonul I nu va putea asigura un nivel de trai rezonabil pentru noile generații de pensionari.
Practic, dacă polițiștii se vor baza exclusiv pe această formulă publică reformată, există riscul ca, odată cu aplicarea restricțiilor fiscale și cu dinamica nefavorabilă a populației, valoarea pensiilor să fie insuficientă față de nevoile reale de trai la vârsta pensionării.

Speranța de viață sub 72 de ani: un factor agravant


O altă realitate dură pentru mulți polițiști este speranța de viață semnificativ mai scăzută față de media populației generale, adesea sub pragul de 72 de ani. Cauzele includ stresul profesional, condițiile dificile de muncă și riscurile la care sunt expuse cadrele de poliție.

Alinerea până la 65 de ani a vârstei de pensionare înseamnă că mulți polițiști vor avea o fereastră foarte scurtă (în cel mai bun caz, 7-8 ani) de a beneficia de pensie.
Și mai important: efortul de a cotiza mulți ani la bugetul asigurărilor sociale nu se va traduce întotdeauna într-un beneficiu real, dacă speranța de viață rămâne atât de mică.

Nevoia unui sistem complementar de pensii ocupaționale pentru polițiști

Simulările făcute pentru pensia din sistemul public demonstrează, în mod clar, imposibilitatea asigurării unui venit de decent după încetarea activității. Prin alinierea pensiilor militare de stat cu pensiile din sistemul public, se va reproduce aceeași situație, dar agravată de faptul că beneficiarii de pensii militare de stat nu au avut acces pe durata activității la pensii obligatorii administrate privat (Pilon II).


În aceste condiții, este necesară introducerea unei scheme de pensii ocupaționale, administrată privat, construită pe o contribuție comună polițist–angajator. Acesta ar funcționa ca o măsură de echilibru pentru un viitor incert, după cum arată datele despre sustenabilitatea Pilonului I. Unele simulări au arătat că astfel s-ar putea obține un beneficiu pentru polițiști de minim 35,000 EUR ca sumă acumulată după 15 ani de contribuții împreună cu angajatorul la pensia ocupațională.

Ce presupune pilonul ocupațional?

O schemă de pensii în care angajatorul (Ministerul Afacerilor Interne) și polițistul contribuie cu un anumit procent la un fond privat.
La atingerea vârstei de pensionare, polițistul are la dispoziție un fond suplimentar, care se adaugă la pensia militară de stat și îi oferă mai multă stabilitate financiară, în primul rând prin protecția față de inflație.

Beneficii:

  • Diminuarea presiunii pe fondul public de pensii, care oricum se confruntă cu un deficit.
  • Randament potențial mai mare, pentru că banii sunt gestionați de administratori specializați, în condiții de transparență și supervizare.
  • Flexibilitate: în cazul în care se schimbă structura de salarizare sau apar nevoi urgente, contribuțiile pot fi ajustate în timp, iar polițistul are un grad mai mare de control asupra propriilor economii.
  • Stabilitate: suma acumulată în cont reprezintă proprietatea polițistului și nu poate fi supusă unor măsuri guvernamentale de reducere a cuantumului total sau plăților eșalonate.

Fără un sprijin complementar, pensiile militare de stat vor fi insuficiente pentru menținerea unui nivel de trai decent


Creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și calculul pensiei dintr-un interval mai mare de ani de activitate plasează polițiștii într-un sistem tot mai apropiat de cel public bazat pe contributivitate. Dar Pilonul I s-a dovedit deja nesustenabil pe termen lung conform studiilor independente. Mai mult, condițiile de muncă specifice polițiștilor și speranța de viață sub 72 de ani amplifică riscul ca, la momentul retragerii, venitul oferit de pensia militară de stat să nu asigure un standard de trai minim acceptabil.

SIPOL consideră că introducerea unui sistem ocupațional complementar administrat privat, cu participarea financiară a ambelor părți (polițist și angajator), este singura soluție care poate garanta polițiștilor șansa la o viață demnă după pensionare și la protejarea lor de sărăcie și excluziune socială.

Surse utilizate:

Legea 282/19.10.2023 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal

CFA Society Romania SISTEMUL DE PENSII DIN ROMÂNIA Între echitate, sustenabilitate și performanță

Un model de pensii ocupationale administrate privat pentru personalul din politie și armata

Sursa imagine: https://static.euronews.com/articles/stories/07/97/73/10/1200x675_cmsv2_7c1532d6-a9cc-5050-ae79-51b68ea1c270-7977310.jpg

Pensiile militare de stat: contributivitatea și deprofesionalizarea

administratorsipol

Guvernarea incoerentă și incompetentă din ultimele decade a erodat continuu drepturile sociale și economice ale polițiștilor și militarilor. De-a lungul ultimilor 16 ani – de la aderarea României la Uniunea Europeană, guvernele succesive nu au fost capabile să stimuleze dezvoltarea economică, iar toate măsurile de economisire au fost direcționate preponderent spre acele sectoare în care angajații nu au drept de grevă. Salariile polițiștilor au fost mereu puse pe ultimul loc în ceea ce privește actualizarea, iar celelalte drepturi au fost, de la un an la altul, „înghețate”. Ultima măsură a Guvernului României pentru „a reduce inechitățile” este aducerea pensiilor militare pe un sistem de contributivitate, prin calculul și media salariilor din întreaga carieră.

Aceste pensii militare au fost concepute inițial ca un mecanism de compensare, menit să echilibreze restrângerea unor drepturi pe durata activității profesionale, și nu ca un privilegiu. Însă, prin propunerile legislative actuale, acest mecanism de compensare este pe cale să fie eliminat.

Responsabilitatea trebuie căutată în interior, pentru că nu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional sau Banca Mondială și-au trimis cei mai incompetenți angajați să se instaleze în Parlamentul României și să conducă ministerele din România. Incompetența generalizată, de multe ori asociată cu corupția, a fost produsul partidelor politice. Dacă România ar fi înregistrat o creștere economică solidă, s-ar fi apelat mai puțin la fondurile UE prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar condiționalitățile ar fi fost mai reduse. În contextul în care incompetența și corupția au subminat dezvoltarea economică, se pare că polițiștii și militarii vor suferi consecințele.

Într-un context de economie de piață, cu o piață a muncii dinamică, retragerea mecanismului de compensare va avea repercusiuni importante:

  1. Interesul pentru o carieră în poliție sau în instituțiile militare va scădea semnificativ, iar baza de recrutare se va reduce drastic.
  2. Cei aflați la începutul carierei vor opta mai degrabă pentru mediul privat sau alte instituții publice care oferă salarii mai mari și impun mai puține restricții.
  3. Polițiștii sau militarii cu spirit de inițiativă și capacitate de adaptare vor părăsi instituțiile, provocând un deficit de competență în domeniul activităților complexe.
  4. Interesul pentru ocuparea unor poziții manageriale va scădea pe termen lung, amplificând incompetența instituțională și corupția.
  5. Va fi dificil să se identifice personal pentru funcțiile de conducere, iar fluctuația de personal va crește.
  6. Cei care rămân în activitate vor fi supra-încărcați, ceea ce poate duce la creșterea incidenței bolilor profesionale și a accidentelor de muncă.

Această schimbare structurală a Ministerului Afacerilor Interne (MAI), provocată de Guvernul României, are potențialul de a avea efecte negative de lungă durată.

În comparație cu alte state membre ale UE, România ar putea învăța multe despre gestionarea drepturilor de pensie ale polițiștilor și militarilor. În țări precum Germania, Franța și Belgia, de exemplu, polițiștii și militarii beneficiază de sisteme de pensii bine stabilite, care iau în considerare nu numai salariul, dar și factorii de risc asociati cu aceste profesii.

În Germania, sistemul de pensii al forțelor de ordine este unul dintre cele mai solide din Europa. El face parte din sistemul de pensii public, iar polițiștii beneficiază de anumite avantaje specifice. Pensia de serviciu se calculează în funcție de anii de serviciu și de salariul brut din ultimele luni de activitate. În plus, polițiștii au dreptul să se pensioneze anticipat, fără a suferi penalizări, dacă îndeplinesc anumite condiții. Acest sistem de pensii reconfortant este menit să atragă noi recruți și să le asigure un nivel de trai adecvat după încheierea serviciului.

Belgia, de asemenea, dispune de un sistem de pensii bine pus la punct pentru forțele de ordine. Polițiștii beneficiază de un regim special de pensii, care ține cont de natura dificilă a muncii lor. Astfel, pot beneficia de o pensie anticipată, după 30 de ani de serviciu, fără penalități. Pensionarea anticipată este posibilă de la vârsta de 52 de ani, în anumite condiții. În calculul pensiei, se iau în considerare ultimii 10 ani de carieră și se acordă un procent din salariul brut pe baza numărului de ani lucrați. Acest sistem de pensii robust este un exemplu de bune practici în domeniul asigurărilor sociale.

In România, salariul a fost menținut intenționat cât mai mic, completat de compensații și sporuri care nu intră în calculul pensiei. Transpunerea copy-paste a unui sistem de pensii din alt stat membru UE pentru polițiști nu se poate face fără a face mai întâi copy-paste la sistemul de salarizare și de beneficii sociale pentru polițiști.

Efectele trecerii pensiilor militare pe sistem contributiv vor fi graduale, dar ireversibile și de lungă durată. Vom asista practic la o reformare din interior a instituțiilor din SNAOPSN, în principal prin reducerea a duratei carierei în aceste instituții și prin deprofesionalizare.

Sursa imaginii: https://cdn.due.com/blog/wp-content/uploads/2021/01/Too-late-to-start-a-pension-1024×543.jpg