Informațiile Eurostat și Euronews cu privire la salariile polițiștilor din România, comparativ cu salariile polițiștilor din alte state UE:
Salariu peste minim, dar printre cele mai mici din UE
În 2023, un polițist din România (35 de ani, peste 10 ani de experiență) câștigă între aproximativ 1.050 și 1.250 EUR brut lunar.
Deși acest salariu este peste salariul minim național de 743 EUR, România rămâne printre țările cu cele mai mici salarii din UE pentru polițiști, alături de Ungaria, Polonia și Croația.
Polițiștii cu vechime/funcții mai mari, sub 2.000 EUR
Pentru majoritatea polițiștilor cu vechime/funcții mai mari (echivalent cu inspector, detectiv din statele UE), se menține același decalaj: deși venitul brut crește, rămâne sub 2.000 EUR lunar, ceea ce poziționează România în grupul țărilor cu salarii reduse, alături de Bulgaria, Letonia, Lituania, Polonia și Ungaria.
Diferențe uriașe în Europa
În țările din vestul și nordul Europei (Danemarca, Germania, Luxemburg, Belgia), salariile polițiștilor pot depăși 4.000–5.000 EUR brut lunar. Prin comparație, România se află la un nivel de câteva ori mai mic, în ciuda faptului că Uniunea Europeană a alocat, în 2022, 1,7% din PIB pentru sectorul de ordine și siguranță publică.
Evoluții și ajustări la Puterea de Cumpărare (PPS)
Țările din Europa de Est și Sud, inclusiv România, pot părea mai competitive când salariile sunt ajustate la paritatea puterii de cumpărare. Totuși, în valori absolute, decalajele rămân semnificative.
Ce înseamnă toate acestea pentru polițiștii români?
În ciuda rolului esențial pe care îl avem în menținerea ordinii publice și a siguranței cetățenilor, se menține un decalaj salarial important față de alte state europene.
Rezultatul este că mulți colegi resimt presiunea unui venit care nu reflectă în totalitate complexitatea și riscurile profesiei de polițist.
Sindicatul SIPOL militează pentru:
Salarizare echitabilă și la un nivel comparabil cu cel european, raportată la responsabilitățile polițiștilor.
Creșterea continuă a bugetului pentru ordine și siguranță, astfel încât să existe condiții de muncă adecvate și un mediu care să atragă și să mențină profesioniști competenți în sistem.
Prin Decizia nr. 75 pronunţată în şedinţa publică din 18 noiembrie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept) a stabilit un reper esenţial pentru toţi angajaţii din sistemul de ordine publică, apărare şi securitate naţională. Decizia, publicată în Monitorul Oficial nr. 1218/04.12.2024, clarifică statutul majorării de până la 50% prevăzute la art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, precizând că aceasta nu se încadrează în elementele care compun solda lunară/salariul brut lunar.
Cu alte cuvinte, această majorare nu mai este supusă plafonării la nivelul lunii decembrie 2018, limitare impusă de diverse acte normative apărute ulterior (O.U.G. nr. 114/2018, O.U.G. nr. 226/2020, O.U.G. nr. 130/2021, O.U.G. nr. 168/2022). Decizia este obligatorie din momentul publicării în Monitorul Oficial, fapt ce deschide calea pentru calcularea corectă şi integrală a drepturilor salariale.
Ca urmare a petiţiei înaintate de SIPOL, Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia Generală Financiară, ne-a transmis că sunt în derulare demersuri interinstituţionale pentru a identifica soluţiile legislative optime de punere în aplicare a acestei Decizii. Se are în vedere o abordare unitară, astfel încât implementarea să fie coerentă şi să acopere toate situaţiile practice întâlnite în sistem. În acest context, se analizează precedentele legislative şi modul de acordare a diferenţelor salariale retroactive, astfel încât beneficiile prevăzute de decizia ÎCCJ să fie acordate personalului militar, poliţiştilor, poliţiştilor de penitenciare şi personalului civil care execută lucrări de excepţie sau misiuni speciale, prevăzută de art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017.
Cel mai probabil, soluţia legislativă optimă ar putea consta în iniţierea unei ordonanţe de urgenţă care să specifice termenele, procedurile şi metodologia de recalculare a drepturilor salariale. S-ar putea urma modelul OUG nr. 48/2022 sau OUG nr. 3/2019, care au reglementat în mod similar plata diferenţelor salariale retroactive pentru alte categorii de personal.
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
În numele legii D E C I D E:
Admite sesizarea formulată de Tribunalul Bucureşti – Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, în Dosarul nr. 16.697/3/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile. În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare, art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările ulterioare, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că:
Majorarea de până la 50%, calculată la solda de funcţie/salariul de funcţie/salariul de bază a/al personalului militar, poliţiştilor, poliţiştilor de penitenciare şi personalului civil care execută lucrări de excepţie sau misiuni speciale, prevăzută de art. 15 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, nu este inclusă în categoria elementelor sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din solda lunară/salariul brut lunar, astfel încât cuantumul acesteia nu este supus plafonării la nivelul acordat pentru luna decembrie 2018, începând cu 1 ianuarie 2019, în temeiul art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, art. I alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, art. I alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 18 noiembrie 2024. https://www.iccj.ro/2024/12/05/decizia-nr-75-din-18-noiembrie-2024-2/
România se confruntă cu o îmbătrânire accelerată a populației, ceea ce exercită presiune asupra sustenabilității financiare a sistemului public de pensii. Reformele recente au vizat echitatea și predictibilitatea, însă au inclus și pensiile militare în categoria “pensiilor speciale”, fără a ține cont de specificul și riscurile asociate acestei profesii. Această schimbare legislativă a generat nemulțumiri în rândul personalului militar și polițienesc, mulți alegând să se pensioneze imediat ce îndeplinesc condițiile legale, afectând astfel stabilitatea și eficiența instituțiilor de apărare și ordine publică.
Articolul propune înființarea unui sistem de pensii ocupaționale administrat privat, care să funcționeze complementar cu pensiile militare de stat. Bazat pe contribuții personale și sprijin din partea angajatorului, acest sistem ar oferi beneficii suplimentare la pensionare, asigurând un nivel de trai mai bun pentru personalul din aceste domenii. Implementarea unui astfel de sistem ar putea încuraja militarii și polițiștii să își continue activitatea pentru o perioadă mai lungă, contribuind la menținerea profesionalismului și eficienței instituțiilor.
Pe lângă beneficiile pentru personalul militar și polițienesc, implementarea acestui model are și implicații economice semnificative. Fondurile acumulate ar putea fi investite în titluri de stat, contribuind la finanțarea deficitului public și la stabilitatea piețelor financiare. De asemenea, investițiile realizate de aceste fonduri de pensii ar stimula dezvoltarea pieței de capital și ar sprijini companiile locale, având un impact pozitiv asupra creșterii economice.
Prin abordarea acestei teme, autorii aduc o contribuție valoroasă la discuțiile privind reforma sistemului de pensii din România. Propunerea lor oferă o soluție practică la provocările actuale și deschide calea pentru dezbateri aprofundate în mediul academic și în societate. Adoptarea unui sistem ocupațional administrat privat pentru militari și polițiști poate reprezenta un pas important către asigurarea unui viitor mai sigur și mai prosper pentru cei care își dedică viața apărării și protejării cetățenilor.
Această inițiativă merită atenția și sprijinul atât al autorităților, cât și al publicului larg, fiind o oportunitate de a îmbunătăți calitatea vieții pentru personalul militar și polițienesc și de a contribui la stabilitatea economică a țării. Articolul subliniază necesitatea unor soluții adaptate contextului actual și evidențiază importanța dialogului și colaborării în găsirea celor mai bune modalități de a răspunde provocărilor demografice și financiare cu care se confruntă România.
