Disponibilizările bugetarilor: între economie la bugetul de stat și reglarea de conturi

Cu câteva zile în urmă (20-21 aprilie) au început să circule în presă și pe rețelele sociale știri cu privire la o iminentă disponibilizare masivă a bugetarilor susținută cu estimări și tabele. S-a avansat cifra de 10,000 persoane care ar urma să fie disponibilizate din instituțiile de stat, în primă fază. S-a dat și o coloratură politică știrii, în sensul că ar fi favorizați la o eventuală selecție doar cei cu o anumită afiliație și familiile lor extinse. Orice știre cu privire la disponibilizări produce agitație pentru personalul din MAI și MJ. Mai ales cifra de 10,000 de disponibilizați readuce în atenție procesul de disponibilizare din MAI, cu toate consecințele lui dezastruoase, atât pentru cei implicați, cât și pentru instituție.

Prin posibilele disponibilizări este evident că se urmărește economisirea unor resurse financiare întrucât creșterile accelerate de salarii (în mod cert nu ale lucrătorilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională), dar și alte cheltuieli, asupra utilității cărora nu comentăm, aftecteză semnificativ bugetul de stat. Ceea ce este îngrijorător, și ne pronunțăm strict pe baza experimentelor anterioare care s-au făcut cu disponibilizările bugetarilor, nu este neapărat dorința de a reduce unele funcții pentru a face economie. Dacă eventualele disponibilizări s-ar face rațional și pe baza unor analize obiective, nu ar fi mari probleme: există suprapuneri, bugetari care cumulează pensie și salariu, persoane care au depășit vârsta de pensionare și sunt menținute în activitate, precum și multe alte situații în care nu ar fi cazul ca cineva să își piardă unica sursă de venit.

Mare problemă este că disponibilizările, conform tradiției, vor fi făcute ad-hoc, foarte posibil pe bază de prietenii, cumetrii sau alte relații care nu au nimic de-a face cu o evaluare profesională obiectivă. Pericolul și mai mare este ca, pe fundalul acestei disponibilizări, să înceapă o reglare de conturi în interiorul instituțiilor de stat cu cei considerați neloiali, non-conformiști, neadaptați etc. Această categorie vizată este de fapt segmentul de funcționari ai statului care se opun unor abuzuri, unii devenind avertizori publici (cu asumarea riscurilor de rigoare), care nu acceptă compromisurile, care încearcă să își facă treaba cu profesionalism și demnitate. Sunt chiar oamenii care vorbesc bine o limbă străină, au experiență în relaționarea cu instituțiile europene, iar mulți dintre ei chiar au lucrat, în diferite calități și pentru diferite perioade, la directorate ale Comisiei sau agenții europene.

Mulți dintre membrii și simpatizanții SIPOL au simțit direct marginalizarea profesională după ce au revenit din misiuni internaționale sub egida UE sau ONU. Chiar și cei care nu au fost în misiuni, dar participă la selecții au parte de reacții negative la locul de muncă, în anumite situații. Așadar, o anumită secvență de evenimente nu ne este complet străină. Nu am dori să vedem, sub pretextul economiei la bugetul de stat, o campaine de curățare a instituțiilor de cei considerați incomozi, o reglare de conturi cu cei care au deranjat diferite interese sau orgolii.

De aceea, chiar dacă informațiile care circulă privind disponibilizările sunt la acest moment neverificate și neasumate, le urmărim cu evident interes pentru a proteja drepturile membrilor SIPOL.

Sursa imaginii: https://www.personneltoday.com/hr/
public-sector-job-cuts-faster-and-deeper-than-expected/